Un Weltanschauung pentru generaţia Y

Să lămurim mai întâi ce înseamnă Weltanschauung . După academicianul Alexandru Duţu (membru fondator la Fundaţia Europeană Titulescu), este un substitut scolastic pentru mentalitate. Sigur, dar ce anume înseamnă “generaţia Y“ ? Este prima generaţie de fiinţe umane care a cunoscut experienţa imersării totale în mediul numeric. Dar pe un calendar, ce înseamnă exact “generaţia Y“? Să chemăm în ajutor generaţia X. Eu îi aparţin. La fel şi domnul Adrian Năstase. Generaţia X este formată din persoanele născute în primii zece ani după WWII. Pentru mine este destul de bizar să constat că trebuie să folosesc drept reper mai departe luna “decembrie 1989”. Într-adevăr, “generaţia Y“ este generaţia persoanelor născute pe un interval de timp centrat, mai mult sau mai puţin exact, pe “decembrie 1989”. Acest interval de timp este de zece ani, sau chiar mai mult. După francezul Olivier Rollot, intervalul minim de caracterizare pentru poziţionarea datelor de naştere ale persoanelor din “generaţia Y“ este 1982-1997, iar intervalul maxim de caracterizare este 1980-1999. În fine, ceea ce contează la ei în gradul cel mai înalt este imersia în lumea numerică. “Şi ce dacă ?” Aici apare translaţia de la “simulare” la “stimulare”. Vă mai amintiţi trilogia Matrix a fraţilor Wachowski ? Acolo, personajul principal, eroul Neo, îşi ascundea codurile ilicite (programele de computer) între coperţile unei cărţi semnate de Jean Baudrillard . Ultimul personaj citat de mine a existat în realitatea sa fragilă. A scris multe cărţi de filosofie. Fraţii Wachowski i-au oferit, pe bune!, 3 milioane dolari USA numai ca să spună câteva replici proprii în filmul Matrix. Jean Baudrillard a refuzat, cu tact şi prudenţă. Care-i titlul cărţii pe care o folosea Neo ca ascunzătoare pentru coduri (cine posedă codurile, stăpâneşte lumea!) ? Titlul este “Simulacrele şi simularea”. De ce spuneam noi că propunem un Weltanschauung pentru generaţia Y ? Pe un fir anterior am transcris mitul platonic al peşterii pentru lumea post-post modernă. Adică tocmai această lume la care este cel mai bine adaptată generaţia Y. În transpunerea românească pe care am făcut-o, am subliniat ce rol important joacă “gura peşterii” ca sursă de lumină pentru teatrul de umbre chinezesc folosind ca ecran peretele peşterii. Şi am marcat distinct lumea fenomenologică, pe de o parte, şi lumea numenală, pe de altă parte. Subliniez, fiecare dintre ele sunt realităţi ! Imersarea în spaţiul numeric creează pentru fiecare membru al generaţiei Y un fel de proiector ce ţine locul de “gură a peşterii” din mitul platonic. Cu plăcere, şi amicilor mei de pe blogul http://nastase.wordpress.com/2013/11/23/astazi-la-gaudeamus/#comment-193700
Titus Filipas