Abasgia* în actualitate

Știm că la anul 1600, Mihai Viteazu trimitea emisari cu stindarde la Olbia (Oceakov), lângă estuarul Bugului pontic. Mai știm de asemenea că Mihai Viteazu urma să fie asasinat. Dar gestul său de la anul 1600 va facilita înscăunarea lui Matei Basarab la anul 1632 ca domnitor în Țara Românească. Cum se explică ? Aici recurgem în total curaj intelectual la protocronism pentru a identifica firul de cauzalitate. Matei Basarab a fost ajutat decisiv de Abaza, pașă în Olbia ; bine, exista și a doua capitală provincială, la Silistra/Durostorum. Așa că Abaza Pașa cunoștea bine problemele Țării Românești. Provincia lui Abaza Pașa se suprapunea parțial provinciei romane create acolo pe vremuri antice de împăratul Nero. Abaza Pașa cunoștea bine problema valahilor negri, căci provincia lui acoperea fostul principat Carvuna al maurovlahilor. Datorită acestei cunoașteri, Abaza Pașa este numit de către sultanul Osman al II-lea guvernator în Bosnia. Știm că sultanul Murad I practicase intens acolo politica Devșirmé (birul în copii), transformând astfel profund statalitatea Romanija a valahilor negri din Alpii dinarici. Dar Abaza Pașa nu mai ajunge în Bosnia. Îl prinde din urmă o acuzație de înaltă trădare. Abaza Pașa va fi executat în anul 1634. Abaza Pașa era originar din thema Abasgia, aflată pe litoralul est-pontic**, districtul mergea până în provincia Krasnodar a imperiului rus actual***. Abaza Pașa însuși era un împătimit de istoria romană, în transcriere otomană. El fusese de asemenea pașă la Erzurum. Ceva din numele pretendentului Matei Basarab poate se integra în această veche istorie romană. Putem crede că este vorba chiar despre numele Basarab. Căci Basarab Întemeietorul făcuse un drum până la Olbia.
*Abasgia, provincie thematică romană acoperitoare pe teritorii care acum se cheamă Abhazia şi Gruzia.
**”După 1958, România a început să se gândească la o politică independentă faţă de Moscova. Problema n-a fost ridicată de România, aceasta a apărut în contextul tensionării relaţiilor dintre România şi URSS. Documentele din Arhiva Comitetului Central al PCR arată că problema a fost ridicată la Piţunda, Abhazia, în martie 1964. Acolo a avut loc o întrevedere dintre Ion Gheorghe Maurer (prim-ministrul României în perioada 1961-1974) şi Hruşciov. În contextul discuţiei asupra posibilităţilor rezolvării unor probleme teritoriale, Hruşciov a spus că dacă s-ar pune problema unui plebiscit în problema Basarabiei, ar accepta.” „Ceauşescu a fost un patriot, n-a meritat ceea ce i s-a făcut” Interviu cu Vasile Buga, cercetător ştiinţific la Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului SURSA http://ziar.jurnal.md/2012/05/29/%E2%80%9Eceausescu-a-fost-un-patriot-n-a-meritat-ceea-ce-i-s-a-facut%E2%80%9D/
*** Tensiuni în creştere în relaţiile ruso-abhaze http://www.flux.md/articole/11662/
Titus Filipas

Etichete: 1774, arhetip cultural, Nicolae Ceauşescu, Romania Neoacquistica, Romania Orientală, România, Rusia, Titus Filipas