“Românii nu vor să-şi cunoască Istoria!”

@ T-Rex, pe blogul https://nastase.wordpress.com/2015/11/28/relatiile-romaniei-cu-rusia/#comment-259673
Winston Churchill scrie în Memorii că “Românii nu vor să-şi cunoască Istoria!” Capitulaţiunea de la 1740, parafată şi de Imperiul Otoman, şi de Franţa, a fost gerată din partea Franţei de cardinalul André Hercule de Fleury (1653 – 1743), cel care a chivernisit pentru interesele Franţei o parte din pacea de treizeci de ani care urma tratatului de la Utrecht. Dar s-ar putea ca gândirea cardinalului de Fleury să fi fost sublimininal influenţată de lectura documentelor trimise lui în anul 1737 de către cavalerul André Michel de Ramsay. Într-adevăr, găsesc o frază edificatoare în textul unui discurs pregătit de acesta încă din anul 1736 în prima versiune : “Naţiunea cea mai spirituală din Europa (se subînţelege că Franţa, n.n.) va deveni centrul ordinii (se subînţelege că în Europa, n.n.)”. Apoi, în scrisoarea din 20 martie 1737 aflu sintagma : “Lucrarea nobilă a pacificării Europei întregi.” La 1740 în ministerul de externe francez începea să lucreze unul din fraţii marelui Ideolog primar Étienne Bonnot de Condillac. Anume diplomatul Gabriel Bonnot de Mably (istoric şi scriitor politic). Oricum, spiritul său organizatoric era larg recunoscut în Europa. O delegaţie a Şleahtei poloneze, asociată importantului centru cultural din oraşul Bar (unde învăţase iluministul nostru Miron Costin), a venit la el să-l roage a scrie Constituţia Poloniei ! Putem bănui că Gabriel Bonnot de Mably a lucrat activ şi pentru a insera în documentele Franţei Capitulaţiunea de la 1740 pentru Moldova. Reamintesc, instituţia Capitulaţiunilor fusese iniţiată încă de riga François Premier, în totală înţelegere cu sultanul Soliman Magnificul. La anul 1740, funcţionarul Gabriel Bonnot de Mably le-a pus împreună într-o agregare documentară. Ultimul document adăugat se referă la frontiera legitimă pe Bugul pontic (Herodot îi zicea Hypanis) pentru principatul moldovenesc. Anul 1774, atât anul morţii suveranului Franţei Louis XV pe vremea căruia diplomaţia adusese garanţia Franţei la frontiera noastră pe Bug, cât şi anul tratatului de la Kuciuk Kainargi care, prin faptul că suspenda pentru aproape două veacuri Capitulaţiunea de la 1740, este mult mai tragic prin consecinţe pentru noi decât anul 1789 pentru Franţa.
Titus Filipas

Etichete: , , , , , , , , , , , ,


%d blogeri au apreciat asta: