Andreea Mitrache despre „Sahara Olteniei“

+Cum s-a format deşertul pe un colţ de rai de 100.000 de hectare: „Cultivăm fasole africană, cartofi dulci şi arahide în Sahara noastră“ / Agricultorii au declarat că zona cunoscută sub denumirea de Sahara Olteniei este cuprinsă între Calafat, Poiana Mare, Sadova, Bechet, Dăbuleni şi Dunăre. Specialiştii au declarat că problemele au început în momentul în care au fost tăiate pădurile. Specialiştii au povestit că deşertificarea afectează în momentul de faţă peste 100.000 de hectare de teren din zona Olteniei. Problema a fost rezolvată iniţial între anii 1960 şi 1970, iar deşertul a fost transformat într-un adevărat colţ de rai. „În perioada respectivă, s-au cultivat peste 60 de specii de plante şi au servit drept perdele de protecţie în calea nisipurilor. După 1989 s-a distrus sistemul de irigaţii, au fost tăiaţi pomii, totul s-a dus pe apa sâmbetei. În Oltenia există peste 100.000 de hectare de teren arid, iar oamenii nu pot cultiva porumb, floarea soarelui sau grâu în zona cunoscută sub denumirea de Sahara Olteniei“, a precizat inginerul Iulian Tomescu. Zona Olteniei mai este cunoscută sub denumirea de Sahara Olteniei. Terenul este nisipos. Oamenii au declarat că agricultura este compromisă din cauza secetei în Sahara Olteniei, aşa că s-au orientat către culturile tropicale. „Cultivăm fasole africană, cartofi dulci şi arahide în Sahara Olteniei. Terenul este nisipos la Dăbuleni şi nu vom reuşi niciodată să avem recolte bogate de porumb sau de grâu. Cum sistemul de irigaţii nu va mai fi pus la punct niciodată, trebuie să ne descurcăm fiecare cum putem. Înainte de Revoluţie, la noi în zonă se iriga totul. Acum, dacă o să mergeţi pe câmp, nu o să mai vedeţi nici urmă din acel sistem din perioada comunistă“, a spus Dumitru Stoica. Una dintre “ororile Epocii de Aur”, completez eu ca să fiu în ton cu legea nouă care pedepseşte acum foarte aspru povestirea acelor amintiri. Dar, măcar din motivul absenţei secetei, se cuvine să vorbim foarte frumos, şi chiar pe bune!, despre Epoca de Aur pe care alogeno-cominternistul Petre Roman şi seniorul Corneliu Coposu n-o puteau suferi. Specialiştii au mai precizat că, anual, peste 1.000 de hectare de teren sunt acoperite de nisip, iar în momentul de faţă cele mai mari probleme sunt în Calafat, Poiana Mare, Sadova, Bechet, Dăbuleni şi lunca Dunării. Unii agricultori au mai povestit supăraţi că în următorii 20 de ani vor ajunge să pună banane sau măsline. „În ziua de astăzi, agricultură mai fac doar cei care pot să irige. Noi singuri am distrus tot ce am avut, iar acum ne plângem în stânga şi în dreapta. Nimeni nu o să mişte un deget pentru noi. În momentul de faţă pentru mine nu mai este avantajos să fac agricultură“, a apus un agricultor din Dăbuleni. Oamenii au precizat că din cauza terenului nisipos nu se face recoltă. O prognoză realizată de Agenţia Naţională de Mediu spune că producţia de porumb în Oltenia se va diminua cu 14% până în anul 2020 şi cu 21% până în 2050. Au fost create la Staţiunea de Cercetare de la Dăbuleni două soiuri unicat de alune de pământ, denumite Dăbuleni şi Viorica. Aluna de pământ este bogată în proteine, acizi esenţiali, şi este foarte bună pentru digestie. Terenurile nisipoase din Sahara Olteniei sunt bune pentru cultivarea arahidelor. Producţia este deja de 2,8 tone la hectar, iar preţul de vânzare este de 15 lei. „Arahidele se seamănă în luna mai şi se culeg în septembrie. Aceste soiuri de alune se comportă foarte bine pe terenurile din zonă şi se pot obţine producţii mari. Este o cultură nouă şi începe să se dezvolte, uşor-uşor“, a explicat Aurelia Diaconu, inginer în cadrul Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri. Altă cultură nouă este cartoful de Coreea (“cartoful dulce”). Seamănă la gust cu dovleacul şi este recomandat de nutriţionişti pentru proprietăţile lui unice. Kilogramul se vinde cu 10 lei. +
Pentru conformitate,
Titus Filipas, Universitatea din Craiova. M-am ocupat de formarea geofizică a zonei aceleia sub acţiunea deviantă a forţei Coriolis aplicată asupra apei Jiului. Zona nisipoasă este triunghiulară, cu latura mare pe Dunăre. Vîrful opus acestei laturi se află cam pe la Craiova (intrarea în parcul Bibescu). Profesorul Pache Protopescu, fost primar al Bucureştilor, urmărea cu atenţie – nu el personal, dar cerea rapoarte periodice-, fosilele dezgropate de viituri. Cu plăcere, şi amicilor mei de pe blogul https://nastase.wordpress.com/2015/08/14/e-seceta/

Etichete: , , , , , , , , , ,


%d blogeri au apreciat asta: