Ecartul PIB-ului în producţie şi regula lui Taylor

+Mărimea creşterii economice după Mugur Isărescu – citat de colegul nostru Ghiţă, aici https://nastase.wordpress.com/2015/07/24/ghicitoare-3/ . Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a declarat vineri că pachetul de reduceri de taxe și de impozite „este inaplicabil din punct de vedere economic și financiar„. Isărescu spune că „ar fi dramatic” ca România să treaca în 2016 printr-o situație similară cu crizele provocate de modificările radicale din 2005 (când cota unică a fost stabilită la 16%) și 2008 (creșteri de pensii și salarii). „Codul Fiscal nu are niciun fel de problemă, dar pachetul de reduceri de taxe şi impozite este, din punct de vedere economic şi financiar, inaplicabil, pentru că nu poţi să pui în aplicare şase măsuri de acest fel. Nu e doar discuţia că se vrea sau nu se vrea reducerea de TVA de la 24 la 19%, asta ar însemna un deficit de 8,9 miliarde lei. Acestui cod fiscal îi lipseşte măsura. Aşa se conduce o economie de piaţă, trebuie măsură”, a adăugat Isărescu, citat de Mediafax. Potrivit lui Isărescu, România nu are capacitatea necesară de a face faţă unei creşteri economice de 6-8%. „Impactul este major. Nu putem aplica asemenea măsuri, asemenea dimensiuni, fără să negociem cu partenerii noştri. Avem creştere de 4%, unde vrem să mergem la 6-8%? Ne ţin motoarele pentru 8%? Noi avem creştere de 4%, suntem la viteză de croazieră, ar trebui să stăm pe pilot automat, dar noi tragem de manşă brutal cu 2,3% din PIB, pentru că 2,3 ni se pare că e puţin, iar economiştii nu spun nimic. Când ai creştere economică nu îţi trebuie deficite mai mari. Trebuie să ţii resursele să le cheltuieşti când economia scade. Când ai creştere economică nu îţi trebuie deficite mai mari. Trebuie să ţii resursele să le cheltuieşti când economia scade„, a completat Isărescu. // şi mai urmează o limba stăpânilor săi (FMI şi UE) // Omdeiota il secondează şi fielul său plângăcios de la Scânteia Tineretului, Adrian Vasilescu pe numele lui (ăsta da, OM al Muncii! De j’ de ani în câmpul propagandistc latră în continuare cu mare spor. Spor ptr. buzunarele sale!!) Banca Națională calculează PIB-ul potențial, „cât PIB poate face România în condițiile date”.”Maximul de PIB pe care România îl poate scoate în mod normal e de 3%. Acum suntem la 4%. E peste puterea României de a face PIB. Această depășire se soldează cu lucruri grave, unul fiind o supraîncălzire a economiei. Impactul de 17 miliarde de lei e fără impactul salariilor care vor crește în curând. Dacă am crescut un PIB cu un punct procentual peste ce poate suporta România, dacă mai venim cu atâtea reduceri, cum va fi impactul? Banca Națională a salutat că în sfârșit facem o dezbatere„ // 3) în legătura cu 1 şi 2 : Excedent de 4,2 miliarde lei după primul semestru // Dezbatere? păi da! despre morală şi crime împotriva umanităţii DA! // Despre restu .. ce dracu, fleacuri, e vară, concedii şamd. A, că mulţi nu pot să mai meargă undeva? … Ce nu pot lua exemplu de la tuzteru’ lu’ Mugurel?! // Da ţineţi minte – cică România nu poate suporta decât creşteri cu 3%! (.. asta înseamnă că BNR „recunoaşte” că de fapt creşterea PIB este de 4% -deci, adaug eu, ar fi vorba despre un PIB actual!, asta dezvăluie indirect că natural adică, PIB-ul potenţial este chiar mai mare!, nota mea, Titus Filipas- cât zice Ponta!) (citatele sunt din Cotidianul).+
Să revin acum la stilul meu, Titus Filipas. Ecartul PIB-ului în producţie şi regula lui Taylor. Un text de popularizare (dar nu cred că îl voi termina de scris ; este prea cald astăzi). Ecartul PIB-ului în producţie este diferenţa între PIB-ul potenţial (sau natural) şi PIB-ul actual (sau efectiv, real). Pe englezeşte, ecartul PIB-ului în producţie se cheamă “output gap” şi el constituie baza pentru un model inflaţionist de creştere economică. După Alan Greenspan, o creştere economică puternică este asociată numai cu mici creşteri ale ratei dobânzii bancare directoare. Creşterile de preţuri importante la aur şi la materiile prime virgine, precum şi creşterile randamentelor de obligaţiuni, sunt mesageri tradiţionali ai excesului de lichidităţi şi deci ale unei inflaţii în creştere. Modelul inflaţionist de tip “output gap” seamănă cu predicţia curbei lui Phillips tradiţionale (care Phillips ? Păi William Phillips, acela care a inventat computerul analogic cu apă pentru modelarea macroeconomică, https://en.wikipedia.org/wiki/MONIAC_Computer , în perioda când a fost student la prestigiosa instituţie de învăţământ superior London School of Economics!) care asociază rata şomajului într-un raport invers cu inflaţia. Ceea ce domnii Mugur Isărescu şi Adrian Vasilescu par să uite, este faptul că inflaţia reprezintă o problemă monetară ! La oricare nivel dat al producţiei, ori al ecartului de producţie, BNR poate furniza realist exact atât de mulţi bani câţi are nevoie economia României pentru creşterea ei ! Tocmai aceşti bani în exces ridică preţurile şi coboară puterea de cumpărare a consumatorului !
Titus Filipas

Etichete: , , , ,


%d blogeri au apreciat asta: