Domnitorul Petru Rareş a fost primul nostru om politic ?

Aforismul „Vom fi ce-am fost, şi mai mult decât atât” cam asta demonstrează. Petru Rareş a fost primul om politic român, pentru că a luat în consideraţie două principii de justiţie politică internaţională jucând categoric în favoarea noastră : Capitulaţiile şi Lex antiqua Valachorum. Oricum, ‘capitulaţiile’ se dovedesc a fi îndestulător palatabile să determine atitudinea regelui François Premier când încheie la 1535 neînţeleasa alianţă a „fiicei mari a Bisericii Catolice”, cum fusese gândită construcţia Franţei de Blanche de Castilia şi Ludovic cel Sfânt (Louis IX), cu sultanul Soliman Magnificul (1520-1566). Legătura dintre regele Franţei şi sultanul otoman fusese facilitată de diplomaţi romani aparţinând familiei Frangipani. Chiar şi domnitorul moldav Petru Rareş, care pierdea prima domnie (1527-1538) din cauza intervenţiei lui Soliman Magnificul, câştigă cea de a doua domnie (1541-1546) tot de la Soliman Magnificul, doar pentru că se plasează sub umbrela diplomatică a familiei Frangipani! Într-adevăr, doamna Elena-Ecaterina, cea de a doua soţie a domnitorului Petru Rareş, era înrudită cu familia Frangipani prin legătura matrimonială a surorii sale Maria cu un Ferdinand Frangipani, nobil italian aflat în serviciul Hungariei. Într-un Codice din 1288 (Codice di Vallis vinearia) apare dovada că familia Frangipani stăpânea terenuri şi pe coasta Dalmaţiei. Ştiinţa juridică a Frangipanilor era vastă. Un nobil Frangipan de pe coasta Dalmaţiei susţine Lex Antiqua Valachorum, ce deriva din Codul Civil Roman, împotriva împăratului Sigismund de Luxembourg care susţinea drepturile succesoriale numai în acord cu legile Regatului Ungur. Din acest punct de vedere, liderii comunişti români Gheorghiu-Dej şi Nicolae Ceauşescu urmează strict linia politică trasată de Petru Rareş. Şi în orice caz, cu mult, mult mai mult, decât patricianul saxon Klaus Iohannis, care prin miracol feisbucist s-a instalat preşedintele României ! Vedem acum, în România, unul dintre pericolele aplicării Inteligenţei Artificiale.
Titus Filipas

Coordonare logistică

Ideologia naţionalismului românesc este principala armă din coordonarea noastră logistică.
Titus Filipas

Fornicator Maximus

http://www.agerpres.ro/externe/2015/07/28/rusia-importante-festivitati-prilejuite-de-implinirea-a-1-000-de-ani-de-la-adormirea-sfantului-cneaz-vladimir-botezatorul-rusiei-19-02-29?ref=yfp “Importante festivități prilejuite de împlinirea a 1.000 de ani de la Adormirea Sfântului Cneaz Vladimir, Botezătorul Rusiei.” Episcopul ottonian Dietmar (975 – 1018) de la Merseburg, în documentatul şi extinsul său Chronicon ce număra opt cărţi, îl caracteriza pe Vladimir I de la Kiev ca fiind îndrituit la gradul sexual de Fornicator Maximus. Dar în Istoria Rusiilor scrisă de Nikolai Karamzin, factualul acesta, detaliu deloc minor în evaluarea Rusiei Kievane (ţara aceasta presupusă de fapt n-a existat vreodată, şi putem aduce cu folos mărturia lui Ibn Battuta, geograful arab care a călătorit în Romania Orientală nord-pontică în vremurile de linişte asigurate prin Pax Mongolica), nu este amintit. Să fie limpede, Rusia Kievană este o invenţie ideologică rusească. Paternitatea sintagmei Rusia Kievană aparţine ideologului Nikolai Karamzin. Blândul filosof al istoriei care a fost canadianul de origine franceză Will Durant nu mai credea în pozitivitatea Rusiei Kievane (vezi The Story of Civilization).
Titus Filipas

Codul Fiscal Ponta

Este interesant cum, la Craiova, cei care fac propagandă împotriva Codului Fiscal Ponta sunt oamenii de la SRI.
Titus Filipas

Civilizaţia Gupta

Primul om de cultură de la noi care semnalează existenţa unui sincronism cultural între civilizaţia excelenţei din Romania Orientală şi civilizaţia Gupta a fost George Coşbuc.
Titus Filipas

Ecartul PIB-ului în producţie şi regula lui Taylor

+Mărimea creşterii economice după Mugur Isărescu – citat de colegul nostru Ghiţă, aici https://nastase.wordpress.com/2015/07/24/ghicitoare-3/ . Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a declarat vineri că pachetul de reduceri de taxe și de impozite „este inaplicabil din punct de vedere economic și financiar„. Isărescu spune că „ar fi dramatic” ca România să treaca în 2016 printr-o situație similară cu crizele provocate de modificările radicale din 2005 (când cota unică a fost stabilită la 16%) și 2008 (creșteri de pensii și salarii). „Codul Fiscal nu are niciun fel de problemă, dar pachetul de reduceri de taxe şi impozite este, din punct de vedere economic şi financiar, inaplicabil, pentru că nu poţi să pui în aplicare şase măsuri de acest fel. Nu e doar discuţia că se vrea sau nu se vrea reducerea de TVA de la 24 la 19%, asta ar însemna un deficit de 8,9 miliarde lei. Acestui cod fiscal îi lipseşte măsura. Aşa se conduce o economie de piaţă, trebuie măsură”, a adăugat Isărescu, citat de Mediafax. Potrivit lui Isărescu, România nu are capacitatea necesară de a face faţă unei creşteri economice de 6-8%. „Impactul este major. Nu putem aplica asemenea măsuri, asemenea dimensiuni, fără să negociem cu partenerii noştri. Avem creştere de 4%, unde vrem să mergem la 6-8%? Ne ţin motoarele pentru 8%? Noi avem creştere de 4%, suntem la viteză de croazieră, ar trebui să stăm pe pilot automat, dar noi tragem de manşă brutal cu 2,3% din PIB, pentru că 2,3 ni se pare că e puţin, iar economiştii nu spun nimic. Când ai creştere economică nu îţi trebuie deficite mai mari. Trebuie să ţii resursele să le cheltuieşti când economia scade. Când ai creştere economică nu îţi trebuie deficite mai mari. Trebuie să ţii resursele să le cheltuieşti când economia scade„, a completat Isărescu. // şi mai urmează o limba stăpânilor săi (FMI şi UE) // Omdeiota il secondează şi fielul său plângăcios de la Scânteia Tineretului, Adrian Vasilescu pe numele lui (ăsta da, OM al Muncii! De j’ de ani în câmpul propagandistc latră în continuare cu mare spor. Spor ptr. buzunarele sale!!) Banca Națională calculează PIB-ul potențial, „cât PIB poate face România în condițiile date”.”Maximul de PIB pe care România îl poate scoate în mod normal e de 3%. Acum suntem la 4%. E peste puterea României de a face PIB. Această depășire se soldează cu lucruri grave, unul fiind o supraîncălzire a economiei. Impactul de 17 miliarde de lei e fără impactul salariilor care vor crește în curând. Dacă am crescut un PIB cu un punct procentual peste ce poate suporta România, dacă mai venim cu atâtea reduceri, cum va fi impactul? Banca Națională a salutat că în sfârșit facem o dezbatere„ // 3) în legătura cu 1 şi 2 : Excedent de 4,2 miliarde lei după primul semestru // Dezbatere? păi da! despre morală şi crime împotriva umanităţii DA! // Despre restu .. ce dracu, fleacuri, e vară, concedii şamd. A, că mulţi nu pot să mai meargă undeva? … Ce nu pot lua exemplu de la tuzteru’ lu’ Mugurel?! // Da ţineţi minte – cică România nu poate suporta decât creşteri cu 3%! (.. asta înseamnă că BNR „recunoaşte” că de fapt creşterea PIB este de 4% -deci, adaug eu, ar fi vorba despre un PIB actual!, asta dezvăluie indirect că natural adică, PIB-ul potenţial este chiar mai mare!, nota mea, Titus Filipas- cât zice Ponta!) (citatele sunt din Cotidianul).+
Să revin acum la stilul meu, Titus Filipas. Ecartul PIB-ului în producţie şi regula lui Taylor. Un text de popularizare (dar nu cred că îl voi termina de scris ; este prea cald astăzi). Ecartul PIB-ului în producţie este diferenţa între PIB-ul potenţial (sau natural) şi PIB-ul actual (sau efectiv, real). Pe englezeşte, ecartul PIB-ului în producţie se cheamă “output gap” şi el constituie baza pentru un model inflaţionist de creştere economică. După Alan Greenspan, o creştere economică puternică este asociată numai cu mici creşteri ale ratei dobânzii bancare directoare. Creşterile de preţuri importante la aur şi la materiile prime virgine, precum şi creşterile randamentelor de obligaţiuni, sunt mesageri tradiţionali ai excesului de lichidităţi şi deci ale unei inflaţii în creştere. Modelul inflaţionist de tip “output gap” seamănă cu predicţia curbei lui Phillips tradiţionale (care Phillips ? Păi William Phillips, acela care a inventat computerul analogic cu apă pentru modelarea macroeconomică, https://en.wikipedia.org/wiki/MONIAC_Computer , în perioda când a fost student la prestigiosa instituţie de învăţământ superior London School of Economics!) care asociază rata şomajului într-un raport invers cu inflaţia. Ceea ce domnii Mugur Isărescu şi Adrian Vasilescu par să uite, este faptul că inflaţia reprezintă o problemă monetară ! La oricare nivel dat al producţiei, ori al ecartului de producţie, BNR poate furniza realist exact atât de mulţi bani câţi are nevoie economia României pentru creşterea ei ! Tocmai aceşti bani în exces ridică preţurile şi coboară puterea de cumpărare a consumatorului !
Titus Filipas

Ungaria adoptă Codul Civil Roman în anul 1959

Dintre toţi liderii statului român modern, numai Gheorghiu – Dej şi Nicolae Ceauşescu au avut curajul politic şi diplomatic pentru a pune capăt dreptului de proprietate al regatului maghiar asupra Transilvaniei. Se cunoaşte prea bine ţelul iredentist al „revoluţiei maghiare” din anul 1956. Hruşciov Nikita era gata să cedeze acelor cereri. Numai tovarăşii comunişti chinezi, în primul rând Ciu En Lai (dar cu încuviinţarea lui Mao), s-au opus. Ciu En Lai a văzut imediat sursa mai adâncă a Răului : în primul rând refuzul maghiar (imediat după Ausgleich) de a adopta Codul Civil Roman! Ciu En Lai a menţinut constant presiunile timp de trei ani ! Astfel, cu trupe sovietice prezente în Ungaria (dar lucrând pentru noi), Republica Populară Ungară trece la modernitate şi adoptă Codul Civil Roman în anul 1959. Imediat, Gheorghiu – Dej îl trimite pe Nicolae Ceauşescu la Târgu Mureş (unde era capitala Regiunii Autonome Maghiare) să-i anunţe pe belakuniştii care conduceau acel adevărat „stat în stat” că din acel moment istoria Regatului Ungur încetează în Transilvania (iar nu în 1920 la Trianon, cum se lamentează ungurii acum pe toate vocile şi în toate locurile!). La plenara partidului comunist din Târgu Mureş, ungurii au încercat să îl forţeze pe Nicolae Ceauşescu să vorbească ungureşte. Nicolae Ceauşescu a pus pistolul pe masa prezidiului, după ce i-a asigurat pe tovarăşii belakunişti că arma era încărcată cu muniţie de război. „Din acest moment, cine mai vorbeşte ungureşte la plenară, îl împuşc!” Era exercitarea unui drept regalian legitim (spun aceasta în special pentru colegul de blog @centru, care se preface că nu prea înţelege chestiunea exercitată în decembrie 1989 la Cluj de căpitanul Dando Carp, un adevărat erou al naţiunii române).
Titus Filipas

Despre cum „trebuie să-i urmărim pe americani”

@ Dezideriu Dudaş, despre cum „trebuie sa-i urmărim pe americani” https://nastase.wordpress.com/2015/07/20/adrian-paunescu-72/ . Şi Jeffersonianismul, şi ideologia naţionalismului românesc au aceeaşi sursă : paradigma thermidoriană. De la americani învăţăm ultimele dezvoltări în nation-building. În fond ne racordăm la istoria universală şi cu titlul cărţii lui Francis Fukuyama (cea din 2011) “De la comuna primitivă, la paradigma thermidoriană” (From Prehuman Times to the French Revolution). Vă reamintesc că aţi tot amânat proiectarea discuţiei dintre Francis Fukuyama şi Adrian Năstase în context românesc.
Titus Filipas

Munceau să înflorească ţara

@centru spune https://nastase.wordpress.com/2015/07/20/adrian-paunescu-72/ :+Dunărea la frontiera iugoslavă era bariera spre libertate pentru mulţi.+
Nu. Cei mai mulţi munceau să înflorească ţara (mai ştii cum se cheamă?). Cui nu-i plăcea munca, trecea Dunărea.
Titus Filipas

IPO în criză de lichidităţi

http://247wallst.com/special-report/2015/07/23/ipos-running-out-of-cash/?utm_source=247WallStDailyNewsletter&utm_medium=email&utm_content=JUL232015A&utm_campaign=DailyNewsletter Mecanismul intrării firmelor noi pe piaţa bursieră (IPO) se află în criză de lichidităţi. Este adevărat că în Statele Unite, ultimii cinci ani au cunoscut o intensificare de operaţiuni Initial Public Offerings. Însă excesul s-a petrecut mai demult – sfârşitul anilor 1990 şi începutul anilor 2000- pe piaţa bursieră Nasdaq. Companiile cu IPO în ultimii cinci ani (totalizând un miliard de dolari în capitalizarea pe piaţă) sunt supuse acum unor presiuni pentru a face restructurări operaţionale şi financiare.
Titus Filipas