Statul de drept

Poate fi implicată psihologia cognitivă în definirea statului de drept ? Dar la ce fel de psihologie cognitivă ne referim ? Clasică (ea începe cu asociaţionismul senzualist), ori cea modernă (care intră cu geştaltul în lume)? Hai să începem cu asociaţionismul senzualist. În mod hotărât e construcţia omului în epistema modernă. Şi, parcă, parcă, orice construcţie are o arhitectură ! Deci care-i arhitectura statului de drept ? Ambasadorul Mark Gitenstein – dacă excelenţa sa nu exagera- spunea c-ar fi aflat despre toate acestea de la jurista Monica Macovei. Păcat că dumneaei nu le popularizează şi presei. Ne rămâne atunci să ghicim cadrul psihologic al statului de drept. Să nu credeţi că voi face psihanaliza relaţiei Mark Gitenstein – Monica Macovei ! Cine-ar fi, pe drept, interesat ? Oricum, cadrul arhitecturii statului de drept trebuie să conţină multe obişnuinţe. Este reductibilă atunci studierea arhitecturii statului de drept la înregistrarea acestor obişnuinţe ? Şi ce aflăm de fapt până la urmă? Că viaţa este fragilă ?
Titus Filipas

Etichete: , , , , , , , , ,


%d blogeri au apreciat asta: