Gândirea asociaţionistă

Caracterizarea psihologiei şi pedagogiei de la Sfântu Sava –în sensul de acquis european al vremii– era aceea de „senzualism”. Şi pedagogia Montessori, reamintesc, se bazează tot pe „senzualism”. Centrală în pedagogia senzualistă era –şi este încă– legătura foarte strânsă idee-obiect. În treacăt fie spus, asociaţionismul senzualist este aplicat pe o gamă foarte extinsă a culturii universale, de la justiţia lui Cesare Beccaria până la construcţia teoretică a mecanicii cuantice în fizica modernă! Care sunt principiile şi limitele pentru asociaţionism ? Filosoful John Stuart Mill inventa nişte reguli ce par acum naive. Totuşi, împrumutând ideea de utilitate de la Condillac, matematicianul francez Jules Henri Poincaré (1854-1912) enunţa că „Invenţia constă în evitarea combinaţiilor asociaţioniste lipsite de utilitate ; astfel, se recomandă construirea combinaţiilor asociaţioniste utile, ce-s într-o minoritate îngrijorătoare. A inventa înseamnă să ştii să discerni şi să alegi.” Gândirea asociaţionistă poate fi caracterizată printr-un distih al medicului Ştefan Odobleja : “Primul gând ce-l are Gândul/ E Gândirea s-o-ntâlnească”. Aşa că pentru a-l înţelege corect pe Henri Coandă, trebuie să-i privim opera de inventică, totodată şi de marketing a invenţiilor sale, prin prisma relaţiei idee-obiect din psihologia senzualistă. Dacă agregăm –chiar sîntem obligaţi să recurgem la această agregare conceptuală dacă dorim să fim în spiritul timpului şi în onestitate intelectuală– obiectul tangibil din invenţia tehnică a lui Henri Coandă şi prezentarea marketing pentru avion, atunci reţinem conceptele-obiecte „compresor” şi „turbină”. Or, acestea sunt principalele ingrediente materiale pe care se bazează termodinamica ciclului Brayton (ciclul motorului reactiv).
Titus Filipas

Etichete: , , , , , , , ,


%d blogeri au apreciat asta: