Novalis

Am făcut destulă reclamă pe blogul acesta pentru filmul Lumea de mâine, în care-i prezentat parcul tematic Atlas Shrugged. Dar n-am dezvăluit până acum şi faptul că scenariul este influenţat nu doar de Jules Verne, ci şi de Romantismul german al lui Novalis, aşa cum este prezentat în cartea Discipolii la Sais (există şi o traducere românească de o calitate excepţională!). Motivul Renaşterii Saitice (din timpul dinastiei 26-a egiptene) este o temă recurentă în cultura română, începând cu poemul Epigonii al lui Mihai Eminescu, preluat mai apoi şi de Nicolae Densuşianu în celebrul tom protocronist Dacia preistorică. Zeiţa cu văl de la Sais devine zeiţa Atena din ştiuta cetate attică. În Lumea de mâine, zeiţa Atena apare în reconstituirea expoziţiei mondiale din 1964 de la New York (http://www.nytimes.com/2014/04/22/opinion/tomorrows-america-in-queens.html) sub chipul personajului feminin care aminteşte un mixaj între Mary Poppins şi Tinker Bell. Ea îi oferă inventatorului de jetpack, puştiul Frank, un prim ecuson magic de conectare cu Maşina Timpului. Cel de al doilea ajunge la fiica unui inginer de la NASA în timpul nostru ; acesta era un inginer obligat să demanteleze platformele de zbor spaţial. Cu plăcere, şi amicilor mei de pe blogul https://nastase.wordpress.com/2015/05/28/despre-padure-cu-dragoste-v/

Titus Filipas

Etichete: Epigonii, Jules Verne, Mihai Eminescu, Novalis, Titus Filipas, Zeiţa cu văl de la Sais