Sub îngrijirea dictatorului Nicolae Ceauşescu

Comoditizarea înseamnă pierderea importanţei brandului. Este mişcarea pieţei de la o competiţie diferenţiată a preţului, la o competiţie nediferenţiată. Deci comoditizarea forţează transformarea pieţei monopoliste, într-o piaţă de competiţie perfectă. Industria României crescuse enorm, în domenii până atunci complet neantamate în economia României. Or, asta însemna că se învăţau lucruri noi din mers, şi asta mărea costurile de producţie. Evident, mişcarea pe curba de învăţare prin experienţa acumulată reduce costurile de producţie. Apoi, sub îngrijirea dictatorului Nicolae Ceauşescu, s-a recurs de asemenea la economia de scală – ce reduce costurile- precum şi la economia-de- extensie-şi-diversificare (scope-economy) care creează multe locuri de muncă şi multe specializări. Comoditizarea dădea posibilitatea ca mărfurile industriale româneşti să pătrundă şi pe alte pieţe, nu doar pe acelea din lumea a treia. Puteai spune precum Dimitrie Bolintineanu : „Viitor de aur ţara noastră are/Şi prevăz prin secoli a ei înălţare.” Dar unora nu le place poezia românească. Mai ales viersurile : “De la Nistru pân’ la Tisa / Tot Românul plânsu-mi-s-a / Că nu mai poate străbate / De-atâta străinătate. /Din Hotin şi pân’ la Mare /Vin Muscalii de-a călare, /De la Mare la Hotin /Mereu calea ne-o aţin; /Din Boian la Vatra Dornii /Au umplut omida cornii /Şi străinul te tot paşte, / De nu te mai poţi cunoaşte. /Sus la munte, jos la vale / Şi-au făcut duşmanii cale; / Din Sătmar până ’n Săcele / Numai vaduri ca acèle. / Vai de biet Român săracul, / Indărăt tot dă ca racul, /Nici îi merge, nici se ’ndeamnă, /Nici îi este toamna toamnă, / Nici e vara vara lui /Şi-i străin în ţara lui. / Dela Turnu ’n Dorohoiu / Curg duşmanii în puhoiu /Şi s’aşează pe la noi; /Şi cum vin cu drum de fier, /Toate cântecele pier, /Sboară paserile toate / De neagra străinătate. /Numai umbra spinului / La uşa creştinului. / Îşi desbracă ţara sânul, /Codrul – frate cu Românul – /De secure se tot pleacă / Şi isvoarele îi seacă – / Sărac în ţara săracă! // Cine-au îndrăgit străinii / Mânca-i-ar inima cânii, / Mânca-i-ar casa pustia /Şi neamul nemernicia. / Ştefane, Măria Ta, / Tu la Putna nu mai sta, / Las’ Arhimandritului / Toată grija schitului, / Lasă grija Sfinţilor / În sama părinţilor, /Clopotele să le tragă / Ziua ’ntreagă, noaptea ’ntreagă, / Doar s’a ’ndura Dumnezeu /Ca să-ţi mântui neamul tău! / Tu te ’nalţă din mormânt / Să te-aud din corn sunând / Şi Moldova adunând. / De-i suna din corn odată, /Ai s’aduni Moldova toată, / De-i suna de două ori / Îţi vin codri ’n ajutor, / De-i suna a treia oară /Toţi duşmanii or să piară / Din hotară în hotară, / Îndrăgi-i-ar ciorile / Şi spânzurătorile! ”
Titus Filipas

Etichete: , , , , , , , , , ,


%d blogeri au apreciat asta: