Edvard Şevarnadze a acţionat intuitiv şi arhetipal

http://www.theguardian.com/world/2015/may/31/ukraine-saakashvili-odessa-governor Hotărârea preşedintelui ukrainean Petru Poroşenko mă descumpăneşte. El l-a numit pe Mihail Saakashvili guvernator al regiunii Odesa (după ce i-a acordat şi cetăţenia ukraineană). Hotărârea lui ar avea sens numai într-o anumită Ideologie primară. Anume aceea creată de istoricul Belgian Henri Pirenne, şi având drept centru de nucleaţie Şcoala de economie politică şi de istorie a revistei Anale. Fernand Braudel aparţinea acestei şcoli, pot spune acelaşi lucru şi despre academicianul român Alexandru Duţu. Dar este mult prea mult să presupui că domnul Mihail Saakashvili pricepe contextul (în care, totuşi, Edvard Şevarnadze a acţionat intuitiv şi arhetipal în decembrie 1989, altfel eram pierduţi cu totul!).
Titus Filipas

Scenariu melodramatic-lacrimogen

Sub lozinca înşelătoare Oikumena (ideea este nobilă, dacă nu ar fi fost intenţionat deformată) şi cererea de îndepărtare a lui Khadafi, BHL era de fapt purtător de cuvânt pentru interese care vor să transforme UE într-o schemă Ponzi demografică. Prezenţa lui Khadafi la putere în Libia împiedica schema în Mediterana. Suferinţele azilanţilor sunt reale, dar ele au fost create intenţionat. România a dovedit după decembrie 1989 că este rezistentă la toate impulsurile externe ce vor să o degradeze. Dar acum, iată!, intrăm într-un scenariu melodramatic-lacrimogen în care trebuie să cedăm identitate şi chiar putinţa de regenerare a noastră într-un cadru tradiţional-naţional. Ce gândire obedientă au slugile acestea intelectuale mediocre (BHL, Gabriel Liiceanu, Andrei Pleşu) ale stăpânilor atotputernici ai lumii !
Titus Filipas

“Este o companie reală, cu investitori reali!”

Argumentul suprem pentru zborurile one-way-ticket către Marte: “Este o companie reală, cu investitori reali!” Dar, dar, dar, spun eu, se uită analiza din Ideologia fiziocrată! http://www.theguardian.com/science/2015/may/30/can-mars-one-colonise-red-planet
Titus Filipas

Cinicul Larry Summers, delocalizarea industriilor murdare

Pentru a contura profilul de gândire al domnului profesor Summers, dezvăluim un excerpt al Memoriului din 12 decembrie 1991, semnat de Lawrence H. Summers ca economist şef la World Bank: “Strict confidenţial întrebând, nu ar trebui oare ca instituţia Băncii Mondiale (World Bank) să încurajeze o delocalizare a industriilor murdare către ţările mai puţin dezvoltate? Pot fi conceptualizate cel puţin trei raţiuni pentru această delocalizare a industriilor poluante : 1) Măsurătorile costurilor produse de o deteriorare a sănătăţii prin poluare industrială trebuie să fie făcute pe baza câştigurilor salariale din trecut. Din acest punct de vedere, o cantitate garantată de poluare care deteriorează sănătatea trebuie să fie introdusă într-o ţară unde salariile sunt mici. Cred că logica economică a introducerii de poluare industrială într-o ţară cu salarii mici este impecabilă, şi noi trebuie să privim această perspectivă cu total realism. 2) Costurile poluării sunt plauzibil non-lineare deoarece creşterile iniţiale de poluare probabil că au un cost foarte redus. (Fraza exactă în limba engleză este: “The costs of pollution are likely to be non-linear as the initial increments of pollution probably have very low cost.” Mărturisesc că expresia “non-linear” este în acest context foarte absconsă. Probabil că ea se referă la o formulă de calcul monetarist al costurilor de impact ambiental plecând de la încărcările ambientale, o formulă care diminuează premeditat, însă deontologic incorect, aceste costuri.) Urmează altă frază foarte cinică pe care se bazează deciziile manageriale luate la World Bank: „I’ve always though that under-populated countries in Africa are vastly UNDER-polluted, their air quality is probably vastly inefficiently low compared to Los Angeles or Mexico City.” Traducem această frază nu sec şi ad litteram, într-un limbaj de lemn, ci redându-i sensurile exacte în limba română. Există ţări sub-poluate, care au o calitate a aerului ineficient de scăzută prin comparaţie cu aerul poluat pe care îl respiră populaţia din Los Angeles ori din Mexico City. Cu alte cuvinte, adăugăm în comentariul nostru, românii respiră un aer de prea bună calitate, raportat la salariile lor mici. Ori, traducând altfel fraza, calitatea mediului ar trebui să fie strict condiţionată de veniturile populaţiei. Cităm în original altă frază sinceră şi cinică pronunţată la World Bank: ”Only the lamentable facts that so much pollution is generated by non-tradable industries (transport, electrical generation) and that the unit transport costs of solid waste are so high prevent world welfare enhancing trade in air pollution and waste.” 3) Cerinţa de a avea un mediu curat, din motive estetice şi de protejare a sănătăţii, trebuie să fie satisfăcută numai pentru ţările în care veniturile populaţiei sunt foarte mari. Urmează în continuare nişte justificări statistice pentru această abordare pe care considerăm că este inutil să le mai traducem în limba română: „The concern over an agent that causes a one in a million change in the odds of prostrate cancer is obviously going to be much higher in a country where people survive to get prostrate cancer than in a country where under 5 mortality is 200 per thousand.” De asemenea, –continuă documentul intern de la World Bank–, preocuparea principală a populaţiei faţă de poluarea industrială a aerului se referă numai la reducerea vizibilităţii datorită particulelor de poluant din atmosferă. Noi considerăm că aceste particule de poluant în aer au doar un impact direct foarte redus asupra sănătăţii […].” Un excerpt din document în limba engleză poate fi citit la adresa URL http://en.wikipedia.org/wiki/Summers_memo , iar documentul complet poate fi accesat la adresa : http://www.whirledbank.org/ourwords/summers.html .
Titus Filipas

“The Small, Happy Life”

http://www.nytimes.com/2015/05/29/opinion/david-brooks-the-small-happy-life.html?rref=collection%2Fcolumn%2Fdavid-brooks&contentCollection=opinion&action=click&module=NextInCollection&region=Footer&pgtype=article David Brooks aduce aici mai multe argumente din Ideologia fiziologică, fără să le numească însă ca atare !
Titus Filipas

Reinterpretarea poveştii spuse de eseistul David Brooks de la NYT

http://www.nytimes.com/2015/05/26/opinion/david-brooks-talent-loves-english.html?rref=collection/column/david-brooks&module=Ribbon&version=context&region=Header&action=click&contentCollection=David%20Brooks&pgtype=article Datele pe care le oferă chiar articolul în sine mă determină să zic eu că faimosul model ideologic şi economic anglo-saxon (“Talent Loves English”, cum îl hiperbolizează David Brooks!) este de fapt o schemă Ponzi demografică (pe baza căreia funcţionează de foarte multă vreme America ; Mark Zuckerberg cere acum într-o disperare totală, “şi încă, şi încă, şi încă” !). Nu mă mai întorc la regele Alfred cel Mare, dar pot fi aduse şi de acolo argumente foarte convingătoare!
Titus Filipas

Specialişti anti-Rusia

Acum, dacă s-a creat (şi nu din vina noastră) starea aceasta de intensă tensiune între România şi superputerea vecină Rusia, vor fi rechemaţi în activitate excelenţii specialişti anti-Rusia pregătiţi din ordinul dictatorului Nicolae Ceauşescu, şi daţi afară după 1989 din ordinul generalului Militaru ? O putere normală aşa ar proceda. Are curaj preşedintele Klaus Iohannis să convoace o şedinţă CSAT pe tema aceasta ?
Titus Filipas

Crima lui Meursault

Chestiunea ideologică primară în investigaţia crimei comisă de Meursault (http://fr.wikipedia.org/wiki/L%27%C3%89tranger ). Investigaţia este făcută de jurnalistul Algerian Kamel Daoud http://www.nytimes.com/2015/05/29/books/review-kamel-daoud-interrogates-camus-in-the-meursault-investigation.html?hpw&rref=books&action=click&pgtype=Homepage&module=well-region&region=bottom-well&WT.nav=bottom-well Situaţia care duce la crimă este absurdul ce se creează într-o lume care nu mai este dominată de ideologia primară. Acel absurd conduce la crimă ! Mutatis mutandis (dar tot fără ideologia primară ! ) este ceea ce s-a întâmplat în decembrie 1989 împotriva familiei Agache din judeţul Covasna. După decembrie 1989, etnicii maghiari şi-au dezvoltat literatura, dar n-au tratat vreodată problema aceasta ! Şi chiar este o problemă foarte gravă, atât o problemă primară, cât şi o problemă secundară ! Dar ce contează printre intelectualii unguri moartea unui etnic român ?
Titus Filipas

Novalis

Am făcut destulă reclamă pe blogul acesta pentru filmul Lumea de mâine, în care-i prezentat parcul tematic Atlas Shrugged. Dar n-am dezvăluit până acum şi faptul că scenariul este influenţat nu doar de Jules Verne, ci şi de Romantismul german al lui Novalis, aşa cum este prezentat în cartea Discipolii la Sais (există şi o traducere românească de o calitate excepţională!). Motivul Renaşterii Saitice (din timpul dinastiei 26-a egiptene) este o temă recurentă în cultura română, începând cu poemul Epigonii al lui Mihai Eminescu, preluat mai apoi şi de Nicolae Densuşianu în celebrul tom protocronist Dacia preistorică. Zeiţa cu văl de la Sais devine zeiţa Atena din ştiuta cetate attică. În Lumea de mâine, zeiţa Atena apare în reconstituirea expoziţiei mondiale din 1964 de la New York (http://www.nytimes.com/2014/04/22/opinion/tomorrows-america-in-queens.html) sub chipul personajului feminin care aminteşte un mixaj între Mary Poppins şi Tinker Bell. Ea îi oferă inventatorului de jetpack, puştiul Frank, un prim ecuson magic de conectare cu Maşina Timpului. Cel de al doilea ajunge la fiica unui inginer de la NASA în timpul nostru ; acesta era un inginer obligat să demanteleze platformele de zbor spaţial. Cu plăcere, şi amicilor mei de pe blogul https://nastase.wordpress.com/2015/05/28/despre-padure-cu-dragoste-v/

Titus Filipas

“bizantinismul” legislaţiei Dodd-­Frank

Demult n-am mai citit un asemenea concentrat de înţelepciune economică. Articolul http://www.nytimes.com/2015/05/31/magazine/wall-street-is-using-the-power-of-dodd-frank-against-itself.html?hp&action=click&pgtype=Homepage&module=second-column-region&region=top-news&WT.nav=top-news începe cu o frazare care te captează, privind “bizantinismul” legislaţiei Dodd-­Frank (http://en.wikipedia.org/wiki/Dodd%E2%80%93Frank_Wall_Street_Reform_and_Consumer_Protection_Act ). Reamintesc că Dodd-­Frank este un act legislativ cu 16 secţii ce reprezintă cea mai drastică schimbare în reglementarea financiară americană de la Marea Depresie încoace. Dodd-­Frank a creat multiple corpuri guvernamentale de monitorizare şi de intervenţie în miezul pieţelor financiare din USA. Autorul articolului de ziar, domnul Adam Davidson, evidenţiază sutele de întâlniri pe care specialiştii reglementărilor sistemului bancar le-au avut cu grupurile industriale, încercându-se acordări pe fineţea detaliilor. Aceste schimbări subtile cer în general redefiniţii ale instrumentelor financiare. În inima bătăliei pe Dodd- Frank se află întrebarea esenţială : Ce anume reprezintă exact sistemul bancar ? În felul cultural sincron în care tratez eu lucrurile, aici chestiunile de esenţă din economia politică americană se întâlnesc cu acelea privind economia politică românească în epoca Nicolae Ceauşescu. Ştim foarte bine că avem nevoie de sistemul bancar. Ştim de asemenea foarte bine că, pe agregat, băncile îşi asumă nişte riscuri absurde înainte de fiecare criză financiară. Să recurgem iarăşi la sincronism cultural. În epoca Nicolae Ceauşescu, factorul decizional era unic, şi putem, ori devenim tentaţi să facem aceasta, să îl considerăm un risc idiosincratic. Or, adoptând tratarea aceasta, îl reducem pe Nicolae Ceauşescu la Traian Băsescu. Este ceva foarte, foarte greşit, ţin să subliniez. Pentru că diferenţa de gabarit decizional, de gabarit de carismă, nu mai vorbesc de gabarit intelectual, este imensă ! Trăim după 16 noiembrie 2014 într-o scursură de întreprindere politicianistă feisbucistă în care sîntem asiguraţi de tinerii utilizatori internetişti ai Diasporei româneşti că patricianul saxon Klaus Iohannis nu-i doar mai charismatic decât Traian Băsescu, însă va dovedi Europei Unite şi Uimite că îl va depăşi în carismă şi inteligenţă politică pe Nicolae Ceauşescu! Pare-se că-i tema centrală pe care o promovează însuşi Klaus … Ştiu personal că acesta-i un maestru al montajelor legate de moarte şi de sinucideri… Din 21 ianuarie 2015 încoace, eu mă zbat într-o asemenea plasă, creată de SRI şi CNSAS la indicaţile lui Klaus. A fost nevoie de o intervenţie Israeliană care să reintroducă o anumită raţionalitate (şi le mulţumesc pentru aceasta!) în funcţionarea bezmetică şi absolut iresponsabilă a serviciilor secrete de la noi (nu mai vorbesc despre CNSAS, care-i pe faţă o instituţie de manipulare a opiniei publice româneşti, însă domn Secaşiu este foarte mulţumit de renta de situaţie pe care se află instalat acolo, uitând că trebuie să mai fie şi un tip moral!).
Titus Filipas