Isabela Vasiliu-Scraba, într-o polemică internaţională despre Emil Cioran

+ IsabelaVS.CioranRespingereColocv2015doc/ 14aprilie 2015/ 20586 car./ 2981 cuvinte. 21/o3/2015 În filozofie, să spui NIET cu argumente care nu stau în picioare este descalificant. Cum şi mai descalificant este să nu fii deschis spre dialog şi să nu cauţi alte argumente dacă nu ţi-a reuşit din prima mişcare argumentarea punctului de vedere.
Mulţam de vorbele bune
Isabela Vasiliu-Scraba – Despre filosoful Vasile Băncilă
20/o3/2015 « Am primit textul dv., nimic nu mă mai miră. A ajuns un străin să spună niet unei gânditoare autohtone de marcă ».
18/o3/2015
IsabelaVS-DemarsColocv2015doc/18martie 2015/ 5673car./800 cuvinte.
18/03/2015Isabela Vasiliu-Scraba, SCRISOARE DESCHISĂ către dl Aurelien Demars*
*Dl Aurelien Demars (n. 1981) – membru al Societății „Benjamin Fondane” (Franța-Israel) -, a fost susţinut în 2007 de dl Sorin Vieru (școlit la Moscova în 1969, n.1934, unul dintre auto-declarații „discipoli” ai lui Noica, vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Himera discipolatului de la Păltiniș, URL https://fr.scribd.com/doc/201494372/IsabelaVasiliuScrabaScoala1Paltinis ) să-și treacă la Lyon un doctorat în Cioran, devenit pentru mulți paradisul gândirii dezarticulate.
Dl A. Demars predă engleza la Maison des Languages care oferă studenților şi cadrelor didactice de la Universitatea Lyon III oportunitatea să învețe limbi străine.
Intâmplarea a făcut ca dl Demars să fie probabil surprins de referatul scris de mine pentru Colocviul Cioran 2014 unde (printre altele) mă referisem la părerea negativă pe care Cioran a avut-o despre un Sartre comunist susținut de Moscova (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Cioran un mistic în lumea filozofiei, 2014, URL https://fr.scribd.com/doc/201531861/IsabelaVasiliuScrabaCioranSibiu2014Colocviu ). Ar fi de presupus această reacție, pe de-o parte întrucât „cioranologul” lyonez (invitat an de an la Sibiu) trece (ca mai toți psihologizanții de la noi) peste bine cunoscuta mărturisire a lui Cioran din Ecartelement („Je ne voudrais pas vivre dans un monde vidé de tout séntiment religieux”). Pe de altă parte, datorită indistincției cu care dl Demars amesteca în 2011 imanența cu transcensența asociind singurătății cioraniene pe acel „ganz andere” prin care R. Otto a indicat transcendența. Dar și pentru că la Academia Română din Roma, dl Demars, în loc să trateze despre Cioran și Italia (tema Colocviului de la Roma din 2011), a completat titlul unei cărți de Sartre ca să contabilizeze dezlânat „Ființa și neantul singurătății (/singurătăților) la Cioran”, prilej chiar și pentru o întrebare în doi peri despre originalitatea lui Cioran în raport cu Sartre.

În anul centenarului nașterii lui Cioran, dl A. Demars m-a audiat probabil la Rășinari (de aici iscându-se confuzia asupra prezenței mele la Sibiu în 2014) citind textul Cioran –profet al adevăratei sfințenii (despre Mircea Vulcănescu în viziunea lui Cioran https://fr.scribd.com/doc/187765196/IsabelaVScrabaCioranSibiu2011Prophete ) pe care româneasca sa insuficientă nu i-a permis să-l distingă de referatul meu din 2014 (trimis tuturor participanților la acel Colocviu la care am fost pusă în imposibilitate să particip) și nici să-l deosebească de propunerea pentru Colocviul din 2015 (Cioran prin singurătăți asceto-mistice, URL http://arhiva-romanilor.blogspot.ro/2015/03/isabela-vasiliu-scraba-scrisoare.html ), unul din motivele invocate pentru respingerea participării mele la Colocviul din mai 2015 fiind acela că, vezi Doamne, m-aș repeta.
Stimate domnule Aurelien Demars,
Argumentarea respingerii participării mele la Colocviul Cioran din 7-9 mai 2015 este atât de șubredă, încât v-aş ruga să faceți efortul să găsiţi temeiuri mai convingătoare. Dacă rațional nu v-ați putut susține poziția defavorabilă mie (aşa cum voi arăta în cele ce urmează) înseamnă fie că irațional (după vizionarea pe youtube a comunicării mele, vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Cioran- prophète de la vraie sainteté , URL http://www.scribd.com/doc/187765196/Isabela-Vasiliu-Scraba-Emil-Cioran-prophete-de-la-vraie-saintete la Colocviul Cioran 2011, inregistrată** în două părți https://www.youtube.com/watch?v=vabhvW-nU9U şi partea doua https://www.youtube.com/watch?v=2BHknoJPFpg sau după citirea textului https://isabelavs2.wordpress.com/emil-cioran/isabelavs-cioranmistic15/ ) v-au copleșit porniri negative de discriminare (din cauza sexului, a vârstei și a originii) fie că a fost vorba de un refuz a priori, iar dumneavoatră v-a revenit doar misiunea de a-i da o formă acceptabilă, lucru care nu v-a reușit la prima încercare. Poate o să vă reușească la a doua tentativă de argumentare pe care v-o solicit acum.
Îmi scrieți că v-a părut cu atât mai rău că n-ați reținut propunerea mea (Cioran prin singurătăți asceto-mistice) cu cât ați avut ocazia DE A MĂ FI ASCULTAT în 2014. Oare cum v-a reușit performanța să mă vedeți și să mă ascultați în 2014 când am fost practic împiedicată să ajung la acel Colocviu Cioran printr-un atac mitocănesc din ziarul „Tribuna Sibiului” declanșat puțin înainte de începerea lucrărilor Colocviului ? Pentru respingere invocați si data limită pe care n-aș fi respectat-o întocmai, prin trimiterea rezumatului „cu câteva minute înainte de miezul nopții”. Dacă ați fi făcut o cât de onestă socoteală a timpului, ați fi observat că între ora 22h 49PM și ora 24 care încheie ziua de 15 martie (data limită a predării rezumatelor) sunt mai mult de „câteva minute”. La semnătură nu v-ați pus numele, ați preferat să treceți „La coordination scientifique du Colloque international Emil Cioran de Sibiu”, uitând că în text scriseseți următoarele: „notamment sur la philocalie, le rapport à Staniloae… nous avons déjà accueilli des communications de D. Kraus, de E. van Itterbeek, de moi-même, etc). Ce altceva să însemne „moi-meme” decât Aurelien Demars? V-as ruga să-mi precizați*** din comunicările citate de Dvs. în legătură cu Filocalia, pagina unde ați trecut Dvs., domnule A. Demars, ori unde a scris Kraus, sau Itterbeek numele stilizatorilor traducerii Filocaliei, stilizatori de care eu menționasem că intenționez să vorbesc la Colocviu (a se vedea punctul de vedere pe care urma sa-l dezvolt https://isabelavs2.wordpress.com/parintele-arsenie-boca/isabelavs-tradufilocalia5/ ).
În legătură cu textul respingerii pe care mi l-ați trimis rapid pe 16 martie 2h53 ar fi multe de observat. În argumentarea dumneavoastră gândirea șablonardă m-a impresionat cel mai neplăcut. Văzând în textele mele pentru Colocviile Cioran cuvântul „mistic” (https://fr.scribd.com/doc/201531861/IsabelaVasiliuScrabaCioranSibiu2014Colocviu ), gândirea dumneavoastră pe șablon a adăugat automat „domeniul istorico-politic”, scoțând din burtă „la dimension « théologico-politique » de Cioran au tournant des années 1940”. Or, „singurătățile asceto-mistice” sunt în afara istoriei. Din nefericire acest lucru elementar scapă celor obișnuiți să asocieze automat cuvinte. De pildă, lângă „misticism” să pună neapărat cuvântul „mesianism” cum am remarcat și în conversația Dvs cu Mihaela Gențiana Stănișor care m-a lămurit nu numai asupra șabloanelor dumneavoastră de gândire, dar si asupra lucrurilor nesemnificative pe care le-ați reținut în legătură cu relația dintre studentul Cioran si profesorul Nae Ionescu despre care am scris și în lucrarea pentru Colocviu Cioran 2014 (http://isabelavs.go.ro/Articole/IsabelaVS-CioranMistic15.htm ) precum si în volumul meu din 2000 În labirintul răsfrângerilor. Nae Ionescu prin discipolii săi : Țuțea, Cioran, Noica, Eliade, Mircea Vulcănescu și Vasile Băncilă (despre scrierile mele a se vedea textul memorialistic http://www.alternativaonline.ca/IVS1307.html ).
Căderea în timp este un titlu cioranian care se explică mult mai puțin complicat decât v-a dus pe dumneavoastră fantezia, pe calea lui „penseur d’occasion”, în latină occidere=tomber şi de aici : La chute dans le temps.
CĂDEREA ÎN TIMP este o expresie a lui Nae Ionescu (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Metafizica lui Nae Ionescu, în unica și în dubla ei înfățișare, Ed. Star Tipp, Slobozia, 2000, on-line https://fr.scribd.com/doc/132110995/IsabelaVasiliuScrabaNaeMetafizica ), preocupat de păcatul originar si de mântuire așa cum a fost toată viața și Cioran. Wolfgang Kraus observase că lui Cioran „îi pare foarte importantă cunoașterea păcatului originar”. Vienezul mai notase în jurnalul său că „trăirea mistică e capitalul lui Cioran… şi că, în opinia lui Cioran, CEI CARE NEGLIJEAZĂ RELIGIA SUNT TOTAL NEINTERESANŢI”.
În textul referatului meu din 2014 reținusem din Cioran că mântuirea nu-i este indiferentă și că numai un om cu coardă religioasă îl poate înțelege. Dumneavoastră sunteți atât de opac la religie, încât nici ascetica n-ați sesizat-o ca moarte pentru evenimentele timpului istoric, considerându-mi comunicarea în afara tematicii MORTII. Ţinând seama de idiosincraziile pe care vi le trezește religia, v-aş propune o altă temă a mea pentru Colocviul din 7-9 mai 2015 : “CIORAN DEVENIT UN NOU MARX”.
Cu cele mai bune gânduri,
Isabela Vasiliu-Scraba
18 martie 2015
**Această inregistrare (https://www.youtube.com/watch?v=vabhvW-nU9U de la Colocviul Internațional Cioran- 2011) a scriitoarei Isabela Vasiliu-Scraba postată de utilizatorul „mirelvv” a fost -ca şi alte conferințe înregistrate ale Isabelei Vasiliu-Scraba-, în mod abuziv „legată” împreună cu înregistrări video din alte surse, adăugate probabil ca un fel de „represalii dictatoriale” în scopul de a aduce discursul meu pe linia gândirii „monolit”, prezentă în celelalte înregistrări adăugate. La o superficială trecere în revistă a unor astfel de „securiste” grupaje video (pe care greața provocată de asemenea abuzuri m-a împiedicat să le văd, deși componența grupajelor este înșirată pe coloana din dreapta), se remarcă mai multe tendințe: (1) îngreunarea căutării după „Isabela Vasiliu-Scraba”, întrucât lanțurile de înregistrări video nu oferă conferința mea, ci oricare alt video din grupaj ; (2) prin unele dintre înregistrările adăugate de inchiziția internetului se urmărește plasarea (în preajma puținelor mele conferințe publice) unor foști ideologi comuniști (a căror neștiință într-ale filozofiei e compensată de titlul de doctor în filozofie) care prezintă varianta prefabricată a discursului de la care eu, gândind pe cont propriu, mă depărtez; (3) alte înregistrări plasate cu de-a sila urmăresc o anume sugestionare subliminală: aceea că, abătându-mă de la tezele oficiale din cărțile fostei Edituri Politice, aș face politică „legionaroidă”, cum scria într-un comentariu un profitor al regimului comunist și post-comunist ascuns după pseudonim. In al doilea caz abuzurile cuplării forțate a înregistărilor mele postate pe youtube urmează stilistica anchetatorilor de genul torționarului Alexandru Nikolschi/ Nicolau/ Grumberg din închisorile comuniste care asociau cu de-a sila oameni apoi îi schingiuiau să recunoască a fi complotat împreună într-o formațiune politică indicată de ei, spre a confecționa GRUPURI de opozanți ai regimului comunist chiar din inși care nu avuseseră nimic în comun. Așa cum nici eu nu am nimic în comun cu inregistrările adăugate „din umbră” pe care nu le-am văzut şi probabil nu le voi vedea, mai ales forțată a o face prin astfel de practici securiste.
***Este poate de prisos a menționa tăcerea cioranologului lyonez care nu mi-a răspuns la această scrisoare trimisă în 18 martie 2015. Doar s-a mulțumit ca odată cu o respingere a participării mele să-și dea aere de mare cunoscător, sfătuindu-mă ce-ar fi fost de accentuat în rezumatul respins. Mă întreb dacă vreo colegă a d-lui Demars din Comitetul de coordonare științifică a Colocviului Cioran l-o fi ajutat cu traducerea în franceză a rezumatului meu scris în românește.
16/o3/2015De : “aurelien.demars@free.fr”
À : Isabela Vasiliu-Scraba
Envoyé le : Lundi 16 mars 2015 14h53
Objet : Re: Tr : pt Colocviu CIORAN, 7-9mai 2015, REZUMAT text ‘Cioran prin singuratati asceto-mistice’
Chère Madame,
Merci pour votre proposition et l’intérêt que vous portez au colloque international Cioran de Sibiu. Malgré les atouts de votre proposition, nous sommes au regret cependant de vous informer que vous n’avez pas été retenue pour participer cette année. Nous imaginons votre déception d’autant plus que nous avions eu l’occasion de vous écouter avec attention l’année dernière. Nous avons été particulièrement sollicités cette année, et votre proposition, déposée in extremis quelques minutes avant minuit hier, vient s’ajouter à une masse déjà considérable de propositions. La sélection est drastique et nous sommes déjà au complet. Qui plus est, après examen de votre proposition, il s’avère que celle-ci ne porte pas sur le thème retenu cette année («La mort»), mais sur la dimension « théologico-politique » de Cioran au tournant des années 1940. Or, d’une part, la relation de Cioran à la mystique en général et à la philocalie en particulier est une perspective de recherche passionnante mais déjà fort étudiée depuis assez longtemps (et notamment sur la philocalie, le rapport à Staniloae… nous avons déjà accueilli des communications de D. Kraus, de E. van Itterbeek, de moi-même, etc.). C’est la partie la plus intéressante de votre proposition – vous auriez de toute façon gagné à vous concentrer sur l’essentiel. Car, d’autre part, la dimension historico-politique en général devient un thème vraiment éculé, qui accapare à l’excès les études sur Cioran et délaisse des perspectives qui nous paraissent plus fondamentales et sur l’une desquelles nous aimerions nous pencher cette année. Mais surtout, votre double axe de travail répète le thème du colloque de l’année dernière (« Transfigurations », thème sur lequel plusieurs conférenciers ont abordé et les questions du rapport au sacré, à la mystique, à l’extase… et les questions historiques et politiques, le rapport à l’amour du pays, le lien avec les légionnaires…). Si nous acceptons quelques communications en marge du thème, cette année nous en avons déjà bien trop, et votre proposition fait donc doublon avec l’année dernière. C’est pourquoi votre proposition est donc rejetée. Nous vous savons active et productive, et nous ne doutons pas que vous trouverez une occasion plus propice à la diffusion de vos recherches.
Cordialement,
La coordination scientifique du Colloque international Emil Cioran de Sibiu.
Envoyé le : Dimanche 15 mars 2015 22h49
Objet : pt Colocviu CIORAN, 7-9mai 2015, REZUMAT text ‘Cioran prin singurătăţi asceto-mistice’
IsabelaVS-Cioran2015rezumat.rtf/15martie 2015/6054 car./ 875 cuvinte.
Isabela Vasiliu-Scraba, Cioran prin singurătăți asceto-mistice / Oare singurătatea lui Dumnezeu este mai mare decât a omului ? Cioran constatase că teologia nu a răspuns la această întrebare (Amurgul gândurilor). De aceea a crezut că poezia e cea care a dat răspunsul, accentuând pe singurătatea omului. Dar fără Dumnezeu, singurătatea omului „s-ar transforma în urlet sau disperare împietrită”. Pentru Eminescu însă, singurătatea lui Dumnezeu este mai mare decât a omului, căci „de plânge Demiurgos, doar el aude-și plânsul”. După Cioran, poezia apare avantajată față de filosofie, prin plusul ei de intensitate și de suferință, nu doar de singurătate. În suferință, ca și în mistică, inima ar reprezenta un loc aparte, ca simbol al întregului univers. Revenit în România după trei ani, Cioran publică Amurgul gândurilor (1940) scris la Paris între 1938-1940 sub imperiul acelorași preocupări spirituale din care a ieșit volumul din 1937, Lacrimi si sfinți (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Cioran- prophète de la vraie sainteté , URL http://www.scribd.com/doc/187765196/Isabela-Vasiliu-Scraba-Emil-Cioran-prophete-de-la-vraie-saintete ). Cum momentul apariției cărții din 1940 n-a fost propice receptării care i s-ar fi cuvenit, Cioran a păstrat în memorie doar discuțiile din jurul volumului Lacrimi și sfinți, carte redactată într-un moment când a trăit „o adevărată luptă” cu sine însuși. Credea că „e cea mai bună scrisă în românește” (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Cioran -un mistic în lumea filozofiei http://fr.scribd.com/doc/235621503/IsabelaVasiliuScrabaReferatColocviu2014Cioran ), fiind un volum „de adnotări pentru și împotriva religiei”, un fel de „auto-biografie mascată” (Cioran), căci „o autobiografie trebuie să se adreseze lui Dumnezeu, și nu oamenilor” (Amurgul gândurilor). La vremea celui de-al doilea război mondial și încă vreo câțiva ani după, Cioran s-ar fi străduit să-și îmbunătățească stilistica scrierilor românești citind cu atenție limbajul scrierilor religioase, al Bibliei (tradusă de Gala Galaction) în mod special. Foarte probabil, la Biblioteca Bisericii ortodoxe române din Paris citise și primele volume ale Filocaliei românești apărută la Sibiu (1945-1948). De la profesorul Nae Ionescu pe care Cioran îl admira atât de mult încât îl însoțea la curs fără să-i fie asistent, el reținuse că „religia merge mult mai în adâncime” decât orice altă cale de cunoaștere. Drept comentariu la cursurile de fenomenologia actului religios ținute de Nae Ionescu, Cioran notează că spre deosebire de filozof care meditează asupra Divinității, o esență abstractă, un aspect indirect al lui Dumnezeu, credinciosul se gândește la Persoana lui Dumnezeu. Credința este „un transcendent nemijlocit”. Vitalitatea ei și-ar trage seva chiar din „ruinele esenței impersonale”. În anul școlar 1936-1937, pe când era profesor de filosofie la Liceul ortodox din Brașov, Cioran avusese o adevărată criză religioasă. Întâmplarea face ca din anul 1937 să dateze şi manuscrisul românesc al Filocaliei, cu scrieri mistico-ascetice pregătite la Muntele Athos pentru tipar, manuscris copiat de Părintele Arsenie Boca și adus de la Sfântul Munte în vara anului 1939.
„Cufundat în lectura misticilor, credeam că-i înțeleg”, va spune Cioran amintindu-și perioada tinereții: „Am trăit clipe când te afli dincolo de aparențe. O înfiorare năvalnică te surprinde pe neașteptate. Te simți cuprins de o plenitudine extraordinară…Cele câteva momente de iluminare trăite de mine m-au condus la înțelegerea fericirii supreme de care vorbesc misticii. Oricum, din Paradis… nu te mai întorci niciodată același care ai fost” (Cioran, http://fr.scribd.com/doc/70857079/Caiet-2-Cioran ). Ecoul „întoarcerii din Paradis” – păstrat neîntinat de nici o răzvrătire a lucidității, aroganței și cinismului său obișnuit (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Ideas- A Variable Background in Cioran ’s Writings , URL http://isabelavs.go.ro/Discip/CAP8.html ) -, transpare într-o scrisoare către părinți, când fratele și sora lui au suportat fără de vină regimul de exterminare din temnițele comuniste (fratele 7 ani, iar sora 4 ani). „Nu trebuie să vă lăsați copleșiți” –le-a scris atunci Cioran părinților săi. „Din moment ce aveți credință în Dumnezeu, adică singura mângâiere valabilă care există sub soare, mi se pare că sînteți destul de înarmați pentru a suporta orice suferință”. Amintindu-și durerea pricinuită de întemnițarea Virginiei și a lui Aurel, Cioran recunoaște peste ani că atunci „ar fi trecut de partea lui Dumnezeu”. În scrisoarea către ai săi are și revelația falsei sale necredințe: „poate nu sunt în fond atât de necredincios pe cât par”, mai scrie Cioran.
Un indiciu al lecturilor sale postbelice din Filocalia românească am găsit în ultimul volum scris în românește la Paris. Misticul Evagrie Ponticul descrie dracul întristării care – spre deosebire de toți ceilalți draci care „fac sufletul iubitor de plăceri.. -, nu primește să facă aceasta, ci el taie și usucă prin întristare orice plăcere a sufletului…Simbolul acestui drac este năpârca al cărei venin copleșește veninul celorlalte animale” (Evagrie în Filocalia , vol. I, Sibiu, 1945). În volumul Razne, Cioran transpune fragmentul din Evagrie în felul urmăror: „În a roade măduva vieții, există un vierme mai necruțător decât toți viermii, mai insinuant decât târâtoarele, mai harnic decât moliile și mai crud ca râmele văzute și nevăzute, este iadul vârât în tine, este Tristețea” (Cioran, Razne , 2012, p. 25).
În continuare voi arăta că admirația lui Cioran față de frumoasa limbă românească în care a fost tradusă Filocalia fusese mult mai întemeiată decât și-ar fi închipuit el vreodată. Fiindcă stilizarea traducerii au făcut-o la Mănăstirea de la Sâmbăta de Sus doi dintre cei mai mari poeți mistici din literatura românească: Zorica Lațcu (Maica Teodosia) si Nichifor Crainic.
Cuvinte cheie: Cioran, Filocalia românească, dracul întristării, închisori comuniste, Părintele Arsenie Boca, Mănăstirea Sâmbăta de Sus. Autor : Isabela Vasiliu-Scraba, 15/o3/2015+ SURSA https://isabelavs2.wordpress.com/emil-cioran/isabelavs-demarscolocv2015doc/
Pentru conformitate,
Titus Filipas

Etichete: , , , , , ,


%d blogeri au apreciat asta: