Documentul epigrafic de la rîul Orhon

Care-i situat între Lacul Baikal şi Mongolia http://en.wikipedia.org/wiki/Orkhon_River#/media/File:Selengerivermap.png . A fost scris (sau ar fi fost scris, zice-se) pe la începutul secolului VIII de Turcii Ghiok Apuseni (cunoscuţi de asemenea şi sub denumirea de “turcii albaştri”). Am vorbit pe alt fir despre “ruptura iraclidă” sau disrupţia iraclidă în Romania Orientală pontică, o ruptură imputabilă în mod strict gestionării defectuoase a Istoriei noastre de către împăratul roman Heraklius. Petru Rareş avea deja această percepţie, după cum dovedeşte Enciclopedia murală de la mănăstirea Moldoviţa. Aici este bine să subliniez că după moartea marilor noştri istorici Nicolae Iorga şi Gheorghe Brătianu, memoria istoricităţii noastre a fost bine păstrată şi transmisă, direct ori subliminal, în lecţiile de Teologie Politică Română Ortodoxă predate publicului credincios de măicuţele firoscoase de la Moldoviţa. Eu folosesc termenul “firoscos” în sensul propus de Haşdeu, Bogdan Petriceicu (în revista Columna lui Traian din 1883, pagina 242, direct din cuvântul latinesc philosophus, chiar dacă DEX zice c-ar fi “ipoteză gratuită”). Documentul epigrafic de la rîul Orhon vorbeşte despre “hanul bulgar Kubrat”. Iar mai departe intervine construcţia ossianică fantasmagorică după model scoţian James MacPherson pentru asertarea “drepturilor bulgarilor” peste noi. Însă pe baza “rupturii iraclide” au fost construite slavizarea şi arabizarea. Cred că trebuie să dislocăm istoria noastră din această gangă.
Titus Filipas

Etichete: , , , , , ,


%d blogeri au apreciat asta: