Tropaeum Traiani

Împăratul Traian ne-a lăsat documente existenţiale de valoare unică. De exemplu Tropaeum Traiani, document istoric doveditor, şi document istoric anticipativ ! Semnificaţia doveditoare pentru Tropaeum Traiani este aceea că insera provincia Dacia Felix într-un continuum teritorial nord-pontic. Să nu uităm că prima provincie romană în spaţiul nord-pontic nu a fost Dacia Felix, ci Romania Orientală nord-pontică care crescuse din vechiul imperiu milezian. Ştim că imperiul milezian nord-pontic se alipea de jure Imperiului Roman la anul 133 înainte de Hristos, odată cu metropola sa, Miletul. Romania Orientală nord-pontică devenea efectiv provincie romană la anul 62 după Hristos, pe vremea împăratului Nero. Istoricul german Theodor Mommsen evidenţiază munca lui tenace pentru această construcţie. Abordarea lui Theodor Mommsen este cu atât mai credibilă, cu cât ea mergea încontra ideologiei intereselor expansioniste germane din secolul XIX. Astfel, s-a spus mereu că “valurile lui Traian” din spaţiul nord-pontic ar fi fost construite de goţi. Situaţia aceasta ar fi fost valabilă şi pentru Zidul lui Athanaric (regele care l-a ucis pe Sfântul Sava Gotul şi căruia i se atribuie posesia originară a Tezaurului de la Pietroasele). Totuşi Mommsen atribuie lui Nero iniţierea numitului Zid al lui Athanaric. Aceasta s-ar fi întâmplat pe la Anul Domnului 57. Să nu uităm că împăratul Nero vedea Imperiul Roman ca operă de artă ! La 62 AD, tînărul imperator Nero instituia foarte oficial provincia Romania Orientală din spaţiul nord-pontic. Cucerirea lui Traian inserează astfel Dacia Felix într-un continuum teritorial nord-pontic de provincie romană. În delocalizarea funcţiilor imperiale practicată de către Paleologi, împăratul Manuel al II-lea transmitea drepturile (reprezentate simbolic, apud Alexandru Hâjdeu, printr-o “diademă împărătească”) cele mai legitime asupra spaţiului nord-pontic către domnitorul Alexandru cel Bun al Moldovei. Istoricii ruşi cunosc foarte bine aceasta, şi deţin documente la care nu mai avem acces. Istoricii români au ales să tacă acum, deşi chestiunea era discutată chiar şi la noi mai înainte! Istoricul Zosimus, un advocatus fisci care a scris Historia Nova, şi care nu aminteşte acolo absolut nimic despre “retragerea aureliană”, spune că împăratul Aurelian considera încă provincia Romania Orientală nord-pontică în existenţă reală, ca pe un datum. De acolo Aurelian intenţiona să lanseze o expediţie de cucerire a Persiei trecând prin Porţile lui Alexandru cel Mare din Caucaz. Însă Aurelian a fost ucis de un complot aleatoriu. Tropaeum Traiani consemnează romphaia, simultan armă de luptă şi unealtă agricolă. Dar astfel Tropaeum Traiani devine şi document istoric anticipativ ! Pentru că istoricul Mihail Psellos, primul rector al Universităţii Constantinopolitane creată de Constantin Monomahul, consemnează romphaia la varegii ce coboară în bazinul pontic. Putem bănui de aici un drum al uneltei-arme romphaia cu dus şi întors pe istmul baltico-pontic ! Trebuie să realizăm importanţa acestui fapt pentru noi, pentru istoria noastră cea adevărată.
Titus Filipas

Etichete: , , , , , , , ,


%d blogeri au apreciat asta: