Istorie arhivistică românească

http://adevarul.ro/cultura/istorie/dezbatere-historia-surprize-uriase-arhivele-nationale-continea-document-emis-mihai-viteazul-unire–8_54cb526c448e03c0fd1b00d8/index.html Un proiect de istorie arhivistică românească este patronat top-down condescendent de Universitatea Eötvös Loránd din Budapesta. Aceasta prin “grija” istoricului Marius Diaconescu, produs ideologic al acelei universităţi http://www.mariusdiaconescu.ro/curriculum%20vitae.htm Altminteri, istoricul Ioan Drăgan, directorul Arhivelor Naţionale, precum şi ziaristul Ion M. Ioniţă cooperează admirabil în realizarea acestei emisiuni româneşti (în măsura în care li s-a permis de către Marius Diaconescu). Istoria arhivistică prezentată începe cu anul 1200 şi este focalizată pe Transilvania. Însă narativul controlat de profesorul titular al Universităţii din Bucureşti Marius Diaconescu este pro-maghiar ostentativ până la exces. Cu un minimum de efort intelectual şi cu mult Românism responsabil (conceptul respectiv a fost propus de către eruditul român Bogdan Petriceicu Haşdeu), domnul Marius Diaconescu ar fi putut depăşi cu brio acel exces. Împăratul Manuel I Comnenul (1143-1180) punctase epoca lui cu victoria zdrobitoare de la Sirmium din anul 1167. Victorie prin care Hungaria era inclusă în imperiul Romania şi se creează în locul ei conceptul ecumenic Ungrovlahia. Din păcate, istoricul Marius Diaconescu ghidează astfel emisiunea respectivă, încât nu se pomeneşte absolut nimic despre toate acestea! Şi nu-i singura “scăpare” anti-românească intenţionată din acea emisiune. Pentru că începuturile istorice absolute sunt complet uitate. Este vorba despre imperiul pontic milezian creat în secolul VII înainte de era curentă şi care generează provincia Romania Orientală nord-pontică pe vremea împăratului Nero. Prin grija împăratului Traian, ce preia într-o considerabilă măsură ideile de strategie militară propuse de Nero, apărea drumul roman de la Porolissum la Tyras care trecea prin Angusta (azi localitate latină îngropată în Ţinutul Secuiesc). Filmul emisiunii ne arată fotocopia unei scrisori caligrafiată de cărturarul Nicolae Valahul, precum şi scrisoarea trimisă de Mihai Viteazul de la Hotin (azi oraş ucrainean) la cetatea saxonă Bistriţa. Emisiunea s-a ferit cu grijă mare a sublinia circumstanţa că locuirile în burguri saxone din Transilvania s-au făcut sub influenţa civilizatoare a Cruciadelor în Romania Ierusalimului. Nu ştiu dacă planul de (re)culturalizare a României cu ajutorul ONG-urilor iniţiat de premierul Victor Ponta va propaga informaţia (revelată de istoricul militar Alexandru Madgearu) privind provincia balcanică Burjan -cu un district chemat Tracia- amintită la anul domnului 982 de un geograf persan. Populaţia din Burjan – numele trimite în mod evident la vechea organizare teritorială pe bază de forturi-burgus, unele dezvoltându-se în localităţi urbane, instituită de către împăratul Valens-, deci populaţia din Burjan plătea impozite pe teren unui rege din Rum! Prin care înţelegem denumirea persană pentru împăratul de la Nova Roma. Apoi, în sprijinul documentaţiei lui Alexandru Madgearu vine şi numele de localitate Burgus, încă amintit în Cronica Notarului Ungar Anonim despre burgurile de pe Limes ce îşi au data de naştere prin organizarea de apărare teritorială a împăratului Valens. Localitatea Buda pe Dunăre provine totuşi dintr-un burg valensian, ni se sugerează vag în acea emisiune. Fugit de la Hotin, Ieremia Movilă îşi înfiinţa o domnie în Podolia Mică (azi mândru teritoriu ucrainean prin grija dictatorului Stalin). Domnia lui Ieremia Movilă ajungea până la Edisan ? Oricum, Mihai Viteazu îşi trimitea emisari la Olbia, oraşul antic aflat în estuarul Bugului pontic.
Titus Filipas

Etichete: , , , , , , ,


%d blogeri au apreciat asta: