Ceauşescu – puţin cunoscut

În articolul ”Voievozi am fost, Callimachi rămânem!”, din revista electronică Agero, vezi http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/ISTORIE/Callimachi%20de%20RC.htm, domnul Radu Căjvăneanu ne atrăgea atenţia asupra unei faţete mai puţin cunoscute a lui Nicolae Ceauşescu, omul : „Nicolae Ceauşescu, în biografia vieţii lui, pe care a dat-o unui francez, Michel P. Hamelet, preciza că a fost în casa […] prinţului şi scriitorului Scarlat Callimachi […] Probabil că Nicolae Ceauşescu voia să-şi pună o pecete, un blazon pe o biografie mai tenebroasă, mai încâlcită.” Plecând de aici, întrebarea noastră este: are Nicolae Ceauşescu o „biografie intelectuală” ? A fost ironizat faptul că singurele studii serioase şi dovedite ale lui Nicolae Ceauşescu au fost „cele patru clase primare”. Întîmplător, am făcut „cele patru clase primare” la o şcoală geografic apropiată, şi asupra mea a acţionat ceva din vechiul spirit formator al învăţătorilor şi inspectorilor şcolari din acea zonă. Am studiat la Piatra Olt, unde chiar se făceau experienţe de ştiinţe naturale la şcoală, ele se interpretau reflexiv, după cum se învăţa foarte corect noţiunea de masă inerţială, intuitiv, dar exact în sensul dat de sir Isaac Newton. „Cele patru clase primare” au imprimat un impuls formativ foarte puternic în personalitatea viitorului dictator. Prin 1968, un fost avocat ţărănist, om cu un solid doctorat în ştiinţe juridice şi proaspăt ieşit din puşcăria politică, comenta cu sinceră preţuire abilitatea lui Nicolae Ceauşescu de a umbla printre ideile noi. Tot pe atunci, Nicolae Ceauşescu afirma că activiştii de partid comunişti ar fi trebuit trimişi să înveţe carte. Avocatul Boiangiu jubila. Presa de specialitate în limba română publica lucruri uimitoare, care m-au format şi mă ajută şi acum, vreau să amintesc numai Metoda Delphi. Oricum, nu se poate nega faptul că Nicolae Ceauşescu a iniţiat şi a sprijinit un program uriaş de transformare intelectuală a ţării, program destinat în primul rînd să ajute procesul de luare a deciziilor corecte pentru propăşirea economică. Ce anume a blocat acel program generos, realmente entuziasmant? Faptul că World Bank şi FMI au început să pompeze în ţară sume imense în sprijinirea industrializării forţate care nu se sprijinea şi pe dezvoltarea concomitentă a unei raţionalităţi instrumentale. Tot ceea ce i se cerea în schimb liderului român era „să strîngă şurubul”. Afirm că Nicolae Ceauşescu a fost împins să devină un dictator prin politica adoptată de World Bank şi FMI faţă de România. A urmat apoi imitarea modelului vest-german de organizare microeconomică. Economia Germaniei Federale de atunci era una dintre cele mai eficiente din lume. Era o „economie socială de piaţă”, care îmbina trăsăturile economiei de piaţă liberă şi trăsăturile unei economii planificate, tipică unui stat socialist. Iar în organizarea microeconomică a întreprinderilor şi chiar în macroeconomie se practica informaţia asimetrică. În România, aplicarea acestui model al „informaţiei asimetrice” a fost interpretată ca justificare pentru cenzura la diverse nivele de informare. Aşa s-a instaurat, treptat, dictatura unicei persoane cu putere decizională. După cum au fost create şi condiţiile ce au condus la generarea mîndrei clamări muncitoreşti : „Noi muncim, nu gîndim!”.
Titus Filipas

Etichete: , , , , , , , , , , ,


%d blogeri au apreciat asta: