Rex Langobardorum

În anul 568 după Hristos, orașul Forum Iulii cu hinterlandul său (cunoscut acum ca regiunea Friuli) a fost ocupat de către Alboin, și a fost prima capitală a regatului lombard. Înainte de supunerea khaganatului Avarilor, Charlemagne s-a ocupat de cucerirea statului lombard. Acolo Desiderius a fost ultimul rege, chiar autentic lombard. Anterior, regele lombard Aistulf îl promovase pe Desiderius voievod de Istria și de Toscana. După moartea lui Aistulf în anul 756, Desiderius obținea aproape automat titlul de rege lombard. Dar, într-un fel, chiar Charlemagne era îndreptățit la acel titlu, așa cum ne povestește în Historia Langobardorum cronicarul furlan Paul Diaconul. Probabil că Charlemagne era îndreptățit la multe lucruri pe care nu le solicita. Cum ajungea totuși, până la urmă, să își pună pe cap celebra coroană de fier lombardă ? S-a petrecut din viață Carloman, la anul 771. Rumoarea care circulă și acum ar fi aceea că Charlemagne și-a ucis fratele. Oricum, văduva Gerberga o credea. Precaută, femeia s-a refugiat la curtea regelui lombard. Desiderius avea „un dinte” personal împotriva lui Charlemagne. Acesta i-a trimis fiica înapoi, respingând căsătoria cu Desiderata. Desiderius face însă o greșeală fatală. Recunoaște drepturile fiilor lui Carloman la statul carolingian! În 773, Charlemagne trece Alpii, însoțit de unchiul său Bernard și de o armată. Lombarzii sunt învinși în bătălia de la Mortara. Urmează asediul capitalei Ticinum (Pavia), încă un an până ce Charlemagne devine Rex Langobardorum.
Titus Filipas

Etichete: , , ,


%d blogeri au apreciat asta: