Discursul perfect ideologic al lui Arseni Iaţeniuk

http://adevarul.ro/international/europa/prim-ministrul-ucrainei-supravietuirea-putin-depinde-capturarea-teritorii-straine-nevoie-anexari-1_54a771d1448e03c0fd42c4f8/index.html O surpriză plăcută de anul acesta: Discursul perfect ideologic al lui Arseni Iaţeniuk. Despre Arseni Iaţeniuk am aflat din diverse surse că este un românofon. Pot infera că se trage dintr-o familie care la origine venea fie din Basarabia de Sud (Bugeac), fie din Bucovina de Nord. Străvechi teritorii româneşti incorporate cu forţa de Stalin (aplicând, fără îndoială, doctrina lui Karamzin mult preţuită în Occident) în “statul” factice Ukraina, o însăilare din teritorii furate de la alţii şi ţinute împreună ca “stat” de către extremiştii haholi prin aplicarea “politicii toporului la brâu”. Putem întreba : Cum s-a perfecţionat Arseni Iaţeniuk în discursul românesc, mai mult chiar, în discursul ideologic românesc ? Răspundem invocând un alt personaj românesc din acea lume foarte enigmatică şi tulburătoare-tulbure răsăriteană : scriitorul Ion Druţă (membru al Academiei Române). În pasajele autobiografice scurte din narativul pe care l-a compus pe româneşte, Ion Druţă mărturisea cât de mult a contat în formarea lui intelectuală citirea unor texte găsite întâmplător pe vremea copilăriei sale din R.S.S. Moldovenească, dar texte redactate pe româneşte şi tipărite în România Mare. Recurg la o trasabilitate ideologică. Am mai vorbit despre Gramatica de la Sibiu din 1828. Şi spuneam că abia după acea Gramatică de la Sibiu începe –imediat, chiar cu anul 1829- creşterea exponenţială a numărului tipăriturilor româneşti. Şi mai spuneam că în alcătuirea ei făcută de către ideologul naţionalist Ioan Eliade Rădulescu, Gramatica de la Sibiu incorporase în structură Epistema de modernitate europeană, anume modelul gramaticii filosofice a iluministului francez Bonnot de Condillac, precum şi modelul gramaticii generale a lui Antoine Destutt de Tracy, întemeietor formal şi recunoscut al Ideologiei primare. Mai subliniam aici pe blogul AN un sincronism cultural între ideologia naţionalismului românesc, jeffersonianismul American şi dekabrismul rusesc. Tocmai acest sincronism cultural i-a îngăduit scriitorului Ion Druţă să se integreze uşor în mediul cultural moscovit al intellighenţiei ruse care îi venerează şi acum pe dekabrişti. Revin iarăşi – nu pot altfel!- la critica emisiunilor bine sponsorizate ale doamnei Carmen Avram – a cărei extraordinară inteligenţă emoţională o recunosc şi o apreciez- de la Antena 3. A făcut o emisiune şi despre banditismul moldovenesc de acum, sprijinit de Tiraspol, şi bine a făcut că a menţionat acest “detaliu”! În emisiune apărea şi un personaj chemat- ca poreclă- Pisateli. Dar Carmen Avram n-a mai insistat pe latura culturală. Acel personaj negativ avea drept poreclă Pisateli, pentru că în realitate îl chema Ion Druţă! Şi mai apăreau prezentate în emisiune alte două personaje negative cu numele de familie Druţă, fraţi cu Pisateli. Or, în episoadele autobiografice din literatura sa, academicianul român Ion Druţă spune limpede faptul că „Druţă“ este un nume vechi de răzeşi din judeţul Soroca! Intelectualii basarabeni ţin foarte mult la trasabilitate, ştiu asta din familia mea. Iar doamna Carmen Avram îşi permitea să ne vorbească emoţional într-o emisiune despre “oraşul mişto“ Soroca în stilul Vladimir Tismăneanu, fără să încerce, fără măcar să ne promită că va încerca vreodată, o trasabilitate a suferinţei româneşti din judeţul Soroca! Repet, Carmen Avram a renunţat la promovarea ideologiei naţionalismului românesc şi a trecut într-un mod ostensiv la promovarea unei ideologii transhumaniste pe Antena 3 (nu spun că este neapărat pe linia Ray Kurzweil, pentru că la ora actuală există mai multe tipuri de transhumanism). Dacă tot sîntem la trasabilitate şi-am zis de Bugeac, de unde vine numele Basarabia? Intelectualul basarabean patriot Nicolae Lupan, fost coleg la Şcoala Superioară de Agricultură şi Viticultură a Basarabiei cu taică-meu (bunul Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească), răspundea că de la “Ion Vodă Basarab”. Îmi amintesc de faptul că doamna deputat Norica Nicolai a primit odată o întrebare de Bacalaureat : “Când a domnit Nicolae Alexandru?” Doamna Norica Nicolai a răspuns peremptoriu : “N-a existat un voievod român cu acest nume!” Ba da. A fost fiul lui Basarab I, Întemeietorul! Pe care Nicolae Lupan îl numea “Ion Vodă Basarab”. De ce ? Dintr-un foarte pronunţat, şi sănătos, reflex anti-rusesc. “Blajina” Rusie a reuşit, iată!, după 1989, să facă să nu se mai vorbească deloc la noi despre Arhiepiscopia de Ohrid, urmaşa Arhiepiscopiei Justiniana Prima, aşa cum ţinea să ne reamintească frecvent un alt mare intelectual basarabean, domnul Gheorghe Gavrilă-Copil. Toţi voievozii noştri al căror nume începea cu “Io” se află sub semnul confirmării de către Arhiepiscopia de Ohrid ! Acea licenţă a lui Nicolae Lupan se referă probabil la faptul că Arhiepiscopia de Ohrid avea drept paznic credincios (Rex) pe Ioniţă Caloianul al bulgarilor, numit acolo de puternicul papă Inocenţiu al III-lea. Mai mult, Nicolae Lupan spune că atunci când ocupă Bugeacul şi-i dă numele istoric Basarabia, acel “Ion Vodă Basarab” (Basarab I Întemeietorul) ajungea de fapt până la rîul Bug! Să încercăm să înţelegem motivarea geopolitică a lui Basarab I Întemeietorul. Aşa cum afirmă istoricul german Theodor Mommsen, la 62 AD, tînărul imperator Nero instituia foarte oficial provincia Romania Orientală din spaţiul nord-pontic. Astfel, cucerirea lui Traian inserează Dacia Felix într-un continuum teritorial nord-pontic. Împăratul Traian ordonă şi construirea drumului roman de la Porolissum la Tyras, adică din Ardeal până la Nistru! Acel drum roman confirmă faptul că Transilvania făcea parte din hinterlandul imperiului pontic milezian. Civilizaţia în Transilvania este veche, nu începe cu venirea ungurilor, cum se afirmă cu infatuată ignoranţă chiar şi în “mediul academic”! Ştim că seniorul Corneliu Coposu a refuzat categoric să refacă- eventual mergând chiar pe jos- drumul istoric de la Porolissum la Tyras, într-o vreme când Tiraspolul era atunci oraş aflat sub autoritate românească. Corneliu Coposu ar fi fost un martor util pentru adevăr împotriva învinuirii de Holocaust ce ni se face. Iar gestul primului Basarab, acela care venea din Ardeal, ne arată că pe timpul său tradiţia noastră mai vorbea încă despre drumul roman de la Porolissum la Tyras!
Titus Filipas

Etichete: , , , , , , , , , , ,


%d blogeri au apreciat asta: