(re)culturalizare

Am aflat abia azi că guvernul Victor Ponta pregăteşte un vast plan de (re)culturalizare a poporului român. Pentru aceasta sunt consultate instituţii culturale fundamentale din republica România, precum şi nenumărate ONG-uri, începând cu GDS. Dar se merge în esenţă tot pe schema anti-românească pregătită de către preşedintele Traian Băsescu. Am fost solicitat de grupuri de rezistenţă să particip la un plan de bruiere a intenţiilor alogene ce vor să distrugă România. Îmi este absolut evident că eu nu pot face mare lucru. Dar pot spune lucruri esenţiale despre vlahii din Rumelia şi războaiele balcanice din Belle Époque. Cu plăcere, şi amicilor mei de pe blogul https://nastase.wordpress.com/2015/01/31/au-rasarit-ghioceii/
Titus Filipas

Lynn Thorndike

Istoricul American Lynn Thorndike sugerează indirect (aceasta mult, mult timp după Miron Costin) că popoarele ce au cunoscut o foarte lungă istorie -pe intervale de care „se sparie gândul”- sunt ferite de fluctuaţiile de incertitudine aduse prin istoriile politice de scurtă durată.
Titus Filipas

Plecând de la momentul unei asasinări

Nu a lui Ceauşescu Nicolae, ci a lui Barbu Catargiu. De către un emisar trimis din Ungaria. Istoria se aseamănă. Ioan Eliade Rădulescu, principalul creator al ideologiei naţionalismului românesc, admitea de bună voie că Barbu Catargiu îi calcă pe urme. În pregătirea sinodului milenar ortodox, este bine să amintim faptul că tematica lui principală a fost trasată –pentru România- de către Barbu Catargiu. Însă era deja inserată în textul Imnului Naţional de către Andrei Mureşanu.
Titus Filipas

Negociatorii ecleziastici

Cadrul discuţiilor internaţionale se va schimba într-un mod fundamental şi radical. Este ceea ce ştie prea bine domnul Tsipras, câştigătorul ultimelor alegeri din Grecia. Şi este exact ceea ce n-a ştiut, din păcate – iar aceasta în detrimentul unor interese fundamentale pentru poporul român-, Klaus al nost’ de la Sighii, pigmeul ales prin votul cu bot-ul. În loc să dovedească, ori măcar să mimeze public!, oarece interes raţional şi diplomatic faţă de constituirea celei mai performante echipe de negociatori ecleziastici la foarte apropiatul, şi foarte importantul, sinod milenar al ortodoxiei, el a ales – şi bănuiesc că a făcut alegerea sfătuit din exteriorul României- lupta pe faţă cu instituţia BOR !
Titus Filipas

Tehnologii de milesim şi întreprinderi sociale

Tehnologii de milesim (vintage technologies), de asemenea întreprinderile sociale şi solidare bazate pe ele: 1/ http://www.theguardian.com/global-development-professionals-network/gallery/2014/nov/19/workers-in-the-informal-economy-around-the-world-in-pictures#img-2 Gramophone repair by Bulent Suberk, Turkey. This photo was taken in a grand bazaar in Istanbul. This man still maintains a gramophone repair shop and earns a decent living despite his age. Gramophone repair was also his father’s profession. Photograph: Bulent Suberk, 2014 CGap photo contest. 2/ http://www.theguardian.com/global-development-professionals-network/gallery/2014/nov/19/workers-in-the-informal-economy-around-the-world-in-pictures#img-3 Smallholder by Hailey Tucker, Tanzania. Anjelica helps harvest Beatus Balama’s farm in Ndiwili, Tanzania. Beatus farms with One Acre Fund, a social enterprise based in East Africa that supplies smallholder farmers with the financing and training they need to grow their way out of hunger and poverty. Photograph: Hailey Tucker, Tanzania, 2014 CGap photo contest. 3/ http://www.theguardian.com/global-development-professionals-network/gallery/2014/nov/19/workers-in-the-informal-economy-around-the-world-in-pictures#img-1 Cormorant fisherman by Soh Yew Kiat, ChinaWhile there aren’t many practicing cormorant fishing these days, this man continues his family’s legacy as a cormorant fisherman. He became an entrepreneur as a local tour guide for the many travelers who visit the area each year. Photograph: So Yew Kiat, 2014 CGap photo contest. 4 / http://www.theguardian.com/global-development-professionals-network/gallery/2014/nov/19/workers-in-the-informal-economy-around-the-world-in-pictures#img-4 Active fishing by Roberto Huner, Togo. On the coast of Togo, these men partake in active fishing with large nets released near the shore that are then pulled onto the beach by the strength of dozens of young men joined in a cooperative. Photograph: Roberto Huner, 2014 CGap photo contest. 5/ http://www.theguardian.com/global-development-professionals-network/gallery/2014/nov/19/workers-in-the-informal-economy-around-the-world-in-pictures#img-5 . To the market by Tuan Kiet Pham, Vietnam. These women traverse the dunes to reach the market each day to sell their products. Photograph: Tuan Kiet Pham, 2014 CGap photo contest. 6/ http://www.theguardian.com/global-development-professionals-network/gallery/2014/nov/19/workers-in-the-informal-economy-around-the-world-in-pictures#img-6 The Watch Maker by Suvanker Sen, India Watch making and repairing is this man’s family business which he has been doing for over 30 years to earn his livelihood. Photograph: Suvanker Sen, 2014 CGap photo contest. 7/ http://www.theguardian.com/global-development-professionals-network/gallery/2014/nov/19/workers-in-the-informal-economy-around-the-world-in-pictures#img-7 The power of group by Vikash Kumar, India. Groups have played a very significant role in the success of microfinance. Groups have become a major tool of female empowerment across many developing countries. Photograph: Vikash Kumar, 2014 CGap photo contest. 8/ http://www.theguardian.com/global-development-professionals-network/gallery/2014/nov/19/workers-in-the-informal-economy-around-the-world-in-pictures#img-8 School tailor by Rafael Hernandez, Mozambique. A tailor for a secondary school races against the sun to sew the last school uniform of the day. He uses his skills to help the students, but also sews for other small businesses to earn his livelihood Photograph: Rafael Hernandez, 2014 CGap photo contest. 9/ http://www.theguardian.com/global-development-professionals-network/gallery/2014/nov/19/workers-in-the-informal-economy-around-the-world-in-pictures#img-9 Brick maker by David Martin Huamani Bedoya, Peru. This man lives in a neighborhood where more than 200 families live dedicated to brick manufacturing. They sell their bricks to individuals or companies who want to buy bricks at a lower cost. Photograph: David Martin Huamani Bedoya, 2014 CGap photo contest. 10 / http://www.theguardian.com/global-development-professionals-network/gallery/2014/nov/19/workers-in-the-informal-economy-around-the-world-in-pictures#img-10 The weaver by Utpal Das, India. This man runs a small handmade textile factory at west Bengal, India Photograph: Utpal Das, 2014 2014 CGap photo contest
Titus Filipas

Milanul se află în Liguria

Însă doi dintre arhitecţii eminenţi din Milano îşi stabiliseră câte o reşedinţă de vacanţă la Craiova, pe strada care duce spre Parcul Bibescu (ori, alternativ, el fiind numit Parcul Romanescu). După ce au venit comuniştii la putere în România, vilele acelor arhitecţi furlani din Milano, construite de ei în regie proprie, au fost expropriate! Una dintre acele vile extraordinare, cu o arhitectură milaneză de excepţie, a fost oferită spre locuire profesorului Oliviu Gherman, numai ca să vină de la Cluj la Craiova ! Miza reală pentru care i se oferea atâta consideraţiune atunci? Trebuia să iniţieze „valiza nucleară” a României ! Ceilalţi belakunişti mai mici din echipa lui Oliviu Gherman aveau, şi ei, pretenţii (deşi în particular poate că unii erau tipi OK) ! O asemenea familie belakunistă venită din Cluj cerea la Craiova şi un anumit tip de parchet pe jos, şi un anumit model de tapet pe pereţi! Conducerea judeţean-regională a partidului era stupefiată ! Dar au găsit ei, până la urmă, soluţia ! Povestea o ştiu chiar de la cel care trebuia să pună în practică soluţia. Spuneam la început că Milanul se află în Liguria. Însă Raetia Prima şi Liguria se învecinau. Furlanii vorbeau (unii încă mai vorbesc) o neo-latină de origine reto-romană. Neolatina reto-romană din Raetia Secunda a influenţat într-o măsură extraordinară limba germană MittelHochDeutsch în care a fost compus Parzifal, şi de asemenea Cântecul Niebelungilor unde este amintit prinţul valah Ramunc, venit împreună cu garda lui de români din Burjan, adică de la Dunărea de Jos, la nunta de la Izvoarele Dunării.
Titus Filipas

Pod peste Bosforul Cimerian

Guvernul Rusiei încredinţează construcţia podului gigantic peste Bosforul Cimerian (strâmtoarea Kerci, cum era cunoscut Bosforul Cimerian la noi ca ştire de pe vremea celui de al II-lea război mondial) unui apropiat al preşedintelui Vladimir Putin. http://www.lemonde.fr/europe/article/2015/01/30/la-russie-confie-la-construction-du-pont-vers-la-crimee-a-un-proche-de-poutine_4566845_3214.html
Titus Filipas

“grandes idées”

Un articol publicat în anul 1867 de cotidianul londonez The Times vorbeşte despre atmosfera ideologică românească predominantă atunci la Bucureşti. Deşi –evident!- articolul este scris în limba engleză, a fost folosită în mod expres sintagma franţuzească “grandes idées”. Am mai scris pe aici că metodologia de nation-building, exprimată în epistema de modernitate (vezi sensul pe care îl dă filosoful francez Michel Foucault sintagmei), vine prin Ideologia primară a lui Destutt de Tracy avându-şi sursele în paradigma thermidoriană, adică în Marea Revoluţie franceză din secolul XVIII. Fotocopia textului relevant din The Times poate fi văzută aici http://adevarul.ro/locale/hunedoara/istoria-fabuloasa-romanilor-relatata-jurnalistii-the-times-1867-1_54ca71d9448e03c0fd14d465/index.html Cu plăcere, şi amicilor mei de pe blogul https://nastase.wordpress.com/2015/01/29/lansare-de-carte-la-fundatia-titulescu/#comment-243725
Titus Filipas

Populaţia din Burjan

Din sursa “Byzantine Military Organization on the Danube, 10th-12th Centuries”, scrisă de istoricul militar român Alexandru Madgearu. Există acolo o informaţie privitoare la o provincie balcanică Burjan -cu un district chemat Tracia- amintită la anul domnului 982 de către un geograf persan rămas altminteri anonim. Populaţia din Burjan – numele trimite în mod evident la vechea organizare teritorială pe bază de forturi-burgus, unele dezvoltându-se în localităţi urbane, instituită de către împăratul Valens-, deci populaţia din Burjan plătea impozite pe teren unui rege din Rum! Prin care trebuie să înţelegem noi de fapt denumirea persană pentru împăratul de la Nova Roma. Apoi, în sprijinul documentaţiei lui Alexandru Madgearu, mai vine şi numele de localitate Burgus ce era încă amintit în Cronica Notarului Ungar Anonim despre nişte localităţi de pe Limes care îşi au data de naştere, ştim bine aceasta, prin organizarea de apărare teritorială a împăratului Valens.
Titus Filipas

Agricultura de subzistență din UE

http://www.romanialibera.ro/economie/companii/jumatate-din-agricultura-de-subzistenta-din-ue-se-face-in-romania-365503 Iată o ştire excelentă : Jumătate din agricultura de subzistență din UE se face în România. Excelentă într-adevăr, pentru că „Omul sfinţeşte locul!” Bunicul meu analfabet nu ştia nimic despre Turgot şi David Ricardo. Însă, în refugiu, spunea mereu că „Omul sfinţeşte locul”. În programele şcolare de la noi, se consideră că fraza citată este un proverb. Dar citind studiul economic al iluministului Turgot despre exploataţia agricolă, constatam că el extindea şi dădea claritate înţelepciunii bătrâneşti din fraza „Omul sfinţeşte locul”. David Ricardo preia aproape nemodificate ideile fiziocratului Turgot din analiza sistemului de producţie (doar exploataţia agricolă la Turgot). Sunt principii de bază şi în microeconomia neoclasică de acum. Tot aşa, chinezii nu ştiau mai nimic despre colbertism (mandarinii probabil că ştiau 🙂 ). Dar succesul lor economic de acum este colbertism/mercantilism în toată legea !
Titus Filipas