Archive for octombrie 2014

“Carierele ştiinţifice”

octombrie 29, 2014

Veridicitatea unui mare număr de “rezultate ale cercetării ştiinţifice” este pusă sub semnul întrebării. Se pare că nimic nu este infailibil pe lumea aceasta. Fără să mai vorbim despre “utilitatea cercetării ştiinţifice” ! Sunt doar bani publici cheltuiţi inutil pentru “realizarea unor cariere ştiinţifice” http://passeurdesciences.blog.lemonde.fr/2014/10/29/un-chercheur-denonce-linutilite-de-nombreux-travaux-scientifiques/
Titus Filipas

Google şi PricewaterhouseCoopers

octombrie 29, 2014

Firma Google şi firma PricewaterhouseCoopers iniţiază un parteneriat esenţial pentru facilitarea guvernanţei electronice a întreprinderilor, în general. PricewaterhouseCoopers furnizează expertiza sa largă în consultanţa globală, iar Google oferă aplicaţiile sale pentru întreprinderi, platforma de cloud computing, precum şi dispozitivele mobile pe sistemul de operare Android. http://www.businessspectator.com.au/news/2014/10/29/paths-advantage/google-pwc-forge-key-enterprise-partnership?utm_source=exact&utm_medium=email&utm_content=974898&utm_campaign=ts_daily&modapt=
Titus Filipas

GDS disperat

octombrie 28, 2014

Ce văd, îmi place : Toată disperarea GDS–ului în articolul „La mila lui Ponta” semnat de Andrei Cornea http://www.revista22.ro/bdquola-mila-lui-pontaldquo–de-ce-49183.html
Titus Filipas

„Regulamentele Organice sub conducerea lui Pavel Kisseleff”

octombrie 27, 2014

Nu. Sub protectoratul rusesc, reprezentat prin generalul Pavel Kisseleff. Însă redactarea conţinutului Regulamentelor Organice a fost un proces eminamente românesc, gândit de inteligenţa ideologică autohtonă şi naţionalistă, ea cunoscând de asemenea foarte bine paradigma vest-europeană de modernitate ca Ideologie şi totodată ca Epistemă. Când redactarea s-a terminat şi deputaţii români au luat vacanţă, perfidul general Kisseleff adăugă de la el însuşi un codicil secret care prevedea rusificarea principatelor. Cel care a descoperit, indignat şi mirat, codicilul, a fost Ioan Eliade Rădulescu. Pentru că era tipograf, iar la tipografia lui cu drept de monopol trebuia să se tipărească Regulamentul Organic, ca să fie popularizat şi cunoscut de populaţia autohtonă. Aranjamentul acesta implicând tipografia lui Eliade fusese făcut încă de boierul vechi şi luminat Dinicu Golescu, aflat în relaţii excelente cu ofiţerii superiori ruşi. Cadrul a fost Sibiul, unde Dinicu Golescu şi Eliade merseseră la anul 1828 ca să tipărească Gramatica românească scrisă de Eliade pentru Şcoala de la Sfântu Sava urmând modele metodologice europene oferite de gramatica filosofică a lui Condillac şi de gramatica generală a lui Destutt de Tracy. Dar Sibiul era ocupat atunci de armata rusească. Dinicu Golescu a recunoscut personaje din Statul Major pe care le cunoştea din alte raiduri ale ruşilor în principate. Aflând perspectivele în Valahia după discuţiile cu ofiţeri ruşi, bătrânul şi înţeleptul boier Dinicu Golescu îi spune lui Eliade să îşi cumpere o tipografie proprie la întoarcerea în Bucureşti, dacă vrea să devină bogat. Unica tipografie existentă atunci în Bucureşti avea dreptul de monopol, totuşi nu făcea bani. Motivul ? Nu se făceau tipărituri multe pentru că nu exista o gramatică românească lămuritoare. Abia cu apariţia Gramaticii de la Sibiu, purcede să crească practic exponenţial numărul tipăriturilor româneşti începând cu anul 1829. Aflat în posesia dreptului de monopol, confraţii literari mai tineri încep să îl critice pe Eliade. La această critică, Eliade răspundea prin celebra replică : „Scrieţi, băieţi, numai scrieţi!” cu semnificaţia implicită „Vă public şi gratuit dacă scrieţi ceva frumos”. Eliade citea cu multă atenţie tot ce primea la tipărit. Eliade îl informează despre codicilul secret de rusificare pe domnitorul de atunci din Ţara Românească, un Alexandru Grigore Ghica din familia nobilă a patrioţilor Ghiculeşti. Domnitorul român a depus atunci un demers diplomatic extraordinar pe lângă generalul Pavel Kisseleff ca să retragă codicilul secret ce mergea în contra intereselor autohtonilor. Fiind prins „cu ocaua mică” dar jucând totuşi fair play, generalul Kisseleff a retras codicilul de rusificare. În final l-a întrebat pe domnitorul român : “Cine-i acest Eliade, şi ce industrii are ?” Kisseleff face apoi tot posibilul (şi îi venea chiar uşor!) pentru ca modelul economic gândit de boierul Dinicu Golescu spre îmbogăţirea lui Eliade să nu se împlinească. Eliade povesteşte despre acestea în cartea lui de memorialistică Echilibrul între antiteze, publicată la 1859. Ion Heliade Rădulescu este în multe circumstanţe criptic şi ascuns în ceea ce priveşte revelarea informaţiei din Echilibrul între antiteze (prima ediţie a fost în anul 1859). De exemplu, titlul cărţii fundamentale despre Ideologia naţionalismului românesc – Echilibrul între antiteze – este un aticism. Reprezintă perioada retorică (adică fraza) încrucişată. Unele perioade retorice au rămas celebre în cultura universală, însăşi structura ta psihică te îndeamnă să le repeţi : „Fericit cel care, ca Ulise …” Cartea Echilibrul între antiteze nu a mai fost tipărită în “anii de libertate” de după 1989, deşi este capitalistă şi anti-rusească (dar poate că aceasta este vina majoră a lui Heliade Rădulescu). Aşa că recitesc o ediţie veche, îngrijită la anul 1916 de criticul literar Petre V. Haneş. Am prezentat doar un foarte scurt rezumat al amintirilor sale privitoare la Regulamentul Organic. Ca să nu rămână ceva criptic, şi nimic ascuns, probabil că ar trebui serializat aici pe blog, în episoade scurte, întregul capitol scris de Ioan Eliade Rădulescu (aşa este scris numele autorului în ediţia din 1916) în chestiunea Regulamentului Organic. Pentru că el –capitolul scris de către Eliade- este un document istoric cu intensă credibilitate.
Titus Filipas

Parlamentul Valahiei, la 1844

octombrie 27, 2014


Adrian Năstase : +Imaginea am preluat-o din revista “L’Ilustration”, nr. 60 din 1844. Interesantă imagine…Să nu mă întrebaţi însă ce discutau…+ http://nastase.wordpress.com/2014/10/27/parlamentul-valahiei-in-urma-cu-170-de-ani/
@ Adrian Năstase
Fireşte, discutau despre ideologia naţionalismului românesc. Mulţumesc pentru imagine, n-am mai văzut tabloul acesta până acum.
Titus Filipas

Luminiţa Arhire octombrie 27, 2014

octombrie 27, 2014

+Sunt liniștită …aproape TOȚI intelectualii patriei, adică cinci la număr din totalul de sașe, după cum bine știți –recte Liiceanu, Cristi Preda, Tismăneanu, Adrian Papahagi, Cărtărescu (da, ați observat corect, lipsește Andrei Pleșu), votează cu Macovei; să nu cumva să credeți că a fost o opțiune simplă, nu, în spatele ei stau nopți nedormite, editoriale bogate în Revista 22, incantații, aspirine sfârâmate-n dinți, precum și o binecuvântată teamă juvenilă ca pentru cea dintâi întâlnire amoroasă cu ” ținut de mână ”.
Să-l luăm, de exemplu, pe aspirantul la Premiul Nobel pentru literatură. La el procesul de triere a fost mai îndelungat dar, în final, Facebook-ul i-a popularizat cu bucurie opțiunea :
„Dragii mei, în ultimele zile m-am sucit şi m-am răsucit, m-am gândit şi m-am râzgândit. Afurisita mea de minte greoaie (că doar tata, bănăţean molcom, n-a stat de pomană) nu mă lasă să iau uşor decizii. Dar iată-mă în fine hotărât, şi de- acum aşa rămân. Dacă voi credeţi că ajută, răspândiţi: O VOTEZ PE MONICA MACOVEI. Sper să se-ntâmple un miracol şi să iasă! ” .
Să-l necăjesc ? Să-i spun că nu se va produce miracolul și că, la vârsta lui, deși poartă plete de adolescent rebel, e totuși atipic să mai creadă în ”Zâna măseluță ”, sau mă rog, fiind vorba de candidatura Monicăi Macovei , în ”Zâna măselariță ” ?
Lui Liiceanu i-a placut metafora utilizată de, citez: “un distins intelectual umanist” (n-are rost să căutați textul, e Andrei Pleșu) … ”care …a simțit nevoia să o asocieze pe Monica Macovei (fără să o numească) cu „feminitatea de tip sabie, halucinată de radicalități nemiloase”. Poate nu veți crede, dar unuia ca Liiceanu, bosumflat tot timpul și suficient de lipsit de sclipirea vieții ca să împrăștie permanent în atmosferă un descurajator miros de tămâie 1% în aerul respirat, “feminitatea de tip sabie și radicalitatea nemiloasă ” i s-au părut O.K.
Rotunjorul Adrian Papahagi se pare că a găsit, în fine, omul care să răspundă îndemnului său de mare finețe intelectuală: “Nu fiți căcăcioşi ! ”și scrie :
”Moralmente, este mai justificabil să susții persoana cea mai adecvată și corectă. Monicăi Macovei nu ai ce să-i reproșezi…Votul pentru Macovei este votul celor sătui de bălăcăreală și tranzacționism, care își doresc o politică principială și curată”.
Tismăneanu că a ales să aleagă Macovei deoarece: ”Imaginația democratică din România zilelor noastre are un nume. Acesta este Monica Macovei”. M-a lăsat fără cuvinte și fără răsuflare !
Cristi Preda, când scrie ceva, e sec ca o păstaie din care a fugit fasolea, deci nu-l citez, textul domniei-sale fiind total neinteresant și lipsit de patetismul revoluționar al celorlalți.
N-am vrut să vă plictisesc cu cele de mai sus –am extras fragmentele de texte din editoriale care umplu paginile revistelor pentru intelectuali sadea.
Am vrut doar să vă atrag atenția asupra ipocriziei formidabile a aspiranților la puritate, principialitate și moralitate în politică – lolouri pe care le consideră numai bune de împachetat prostovanii; pentru că vine un tur doi al alegerilor, singurul care de fapt contează, și toate mironosițele astea masculine știu cu maximum de claritate, încă de pe acum, că opțiunea lor este, de fapt, tăcutul Iohannis.
ERATĂ: Cred c-am numărat greșit intelectualii ; l-am uitat pe Patapievici -poate și datorită faptului că n-am aflat cu cine votează până să-l voteze pe Iohannis.+
SURSA http://nastase.wordpress.com/2014/10/25/conferinta-internationala-la-iasi/
Pentru conformitate,
Titus Filipas

Hutoki*, by semne

octombrie 27, 2014

+Îmi era teamă. Începusem să ridic ziduri de protecţie şi deveniseră monumente. Mă simţeam mizerabil între pietrele reci, dar mă ardeau curiozităţile atacatorilor. După lungi bătălii cu mine însumi, mi-am luat o lungă vacanţă. Am bătut câmpii întregi cu pasul, şi m-am înecat cu propriile respiraţii. Am mestecat iarba şi am înghiţit-o. Nu pot să uit amarul acela vezical, sec, tăcut ca un şarpe ce-şi atinge victima cu limba.+
* Go forth
SURSA http://catevasemne.wordpress.com/2014/10/26/16/
Pentru conformitate,
Titus Filipas

boabe

octombrie 27, 2014

+Ieşisem din casă cu gândul de a mă relaxa, dar am observat o veveriţă ce culegea nişte boabe, înspăimântată probabil de iarna ce vine.
Frica de moarte? Sau pur şi simplu de viaţa asta ce-mi stârneşte frica de moarte?+
SURSA http://catevasemne.wordpress.com/2014/10/26/boabe/
Pentru conformitate,
Titus Filipas

@ Cristina Ţopescu, Antena 3

octombrie 27, 2014

Carol I a fost girantul cezarismului plebiscitar în România. Sistemul a funcţionat bine pentru că România – prin elitele sale, toţi boieri de viţă veche- asimilase deja Ideologia primară (vezi Destutt de Tracy, Antoine) şi Ideologia administrativă (vezi Saint Simon, contele). Pe baza lor, Napoleon I şi Napoleon III construiseră cezarismul plebiscitar.
Titus Filipas

Capitalism şi schizofrenie

octombrie 27, 2014

În cartea „Mille plateaux” – tradusă pe englezeşte sub titlul A Thousand Plateaus: Capitalism and Schizophrenia – filosoful Gilles Deleuze şi psihanalistul Félix Guattari utilizează constructiv sintagma “gândirea nomadă” plecând de la termenul “schizophrène”. “Gândirea nomadă” este un stil retoric neliniar, descris de ei prin rizomi („rhizomes”). În cartea lor, Deleuze şi Guattari introduc noţiunea ideologică (dar categoric, nu în sensul din Ideologia primară) de Singularitate. Conceptul numit îl atrage suficient de mult pe ideologul avangardist de la firma Google, Ray Kurzweil, ca să inventeze Transhumanismul.
Titus Filipas