Marianne Faithfull, “As tears go by”

Şcoala românească a fost fondată pe un model senzualist-asociaţionist al omului, deloc abandonat în lumea ultimelor două veacuri, pedagogia senzualist- asociaţionistă nu a fost uitată nici măcar în şcoala comunistă. Sigur, a existat şi o scurtă perioadă „transcendentală” sprijinită de Cabinetul 2 în conivenţă cu „filozoful” Andrei Pleşu. Modelul senzualist-asociaţionist al omului coincide în genere cu omul epitomic liberal. Institutul de Cercetări Pedagogice şi Psihologice (tipii care lucrau acolo ştiau carte !) din Bucureşti a fost chiar obligat de Cabinetul 2 să recurgă la modelul contorsionat al omului din „Meditaţia Transcendentală” promovată de Andrei Pleşu, Gabriel Liiceanu şi Gabriel Andreescu. Nu trebuie să îl credităm pe Ceauşescu Nicolae cu meritul că ar fi fost primul care l-a demascat pe Maharishi Mahesh Yogi (fondatorul „Meditaţiei Transcendentale”). Prioritatea demascării lui Maharishi Mahesh îi aparţine lui Mick Jagger, acesta observând siderat cum yoghinul o îmbrăţişa prea carnal pe Marianne Faithfull, egeria grupului Rolling Stone, vezi cum arăta Marianne pe vremea lansării cântecului “As tears go by” http://www.youtube.com/watch?v=8zksmRSh0-g
Titus Filipas

Etichete: Ideologia Şcolilor Centrale, Nicolae Ceauşescu, România, Titus Filipas