Fuzzy

Îmi place expresia „Fuzzy associative matrix” http://en.wikipedia.org/wiki/Fuzzy_associative_matrix , traductibilă pe româneşte prin „matricile scrise pentru asociaţionismul fluu”. Toate-s vechi şi nouă toate.
Titus Filipas

“Ca un lăcaş de muze”

Nicolae Cusanus, Antoine Destutt de Tracy, şi Marshall McLuhan folosesc în fond aceeaşi Ideologie, aplicată însă la vremuri tehnologice diferite. Iar când Iancu Văcărescu scrie : „V-am dat teatru, vi-l păziţi/Ca un lăcaş de muze / Cu el curând veţi fi vestiţi / Prin veşti departe duse”, el împrumută intrări/interpretări ideologice din Nicolae Cusanus şi Destutt de Tracy.
Titus Filipas

Ideologiile intrigilor secundare

Vorbeam la un moment dat despre ideologii făcând disjuncţia între Ideologia primară şi ideologiile deviaţioniste. Deci folosind aproape un limbaj stalinist. Dar văd că britanicul George Monbiot, cu moult mai înţelept decât mine, în locul ideologiilor deviaţioniste, zice despre ideologiile intrigilor secundare http://www.theguardian.com/commentisfree/2014/may/27/if-we-cant-change-economic-system-our-number-is-up Politicianismul actual ar fi centrat pe aceste “subplots”. Care sunt absolut devastatoare pentru calitatea mediului înconjurător !
Titus Filipas

Imperiul Seleucid şi Imperiul Arsacid (ori Parthian)

Imperiul Seleucid a fost fondat de către unul dintre epigonii autentici, Seleucus I Nikanor (Victor). Iată cum arăta harta Imperiului Seleucid la anul 301 înainte de Hristos http://en.wikipedia.org/wiki/File:Seleucid301BC.png Rebeliunea iranianului Arsaces I muşcă adânc din el. Până la urmă, Arsaces I fondează o dinastie (Arsacizii) şi un imperiu propriu. Iată cum arăta Imperiul Arsacid (Parthian) la cea mai mare întindere a sa http://en.wikipedia.org/wiki/File:Parthian_Empire_at_it%27s_greatest_extent.png Arsacizii au avut mai multe ramuri, şi au fost oameni extrem de versatili, chiar atunci când Imperiul lor căzuse (dar au fost regi şi în Armenia). Au durat mult ca familie. Pe unul dintre Arsacizi, un economist foarte capabil (Apostol Arsache), îl întâlnim la noi ca prim ministru interimar (imediat după asasinarea lui Barbu Catargiu şi înainte de instalarea lui Nicolae Creţulescu).
Titus Filipas

Transmogrificare

Un neologism. L-am găsit prima oară folosit de către filosoful Canadian Marshall McLuhan (sigur, la el ca “transmogrify”). Exemplificat într-un context românesc, castravetele verde se transmogrifică în murătură dacă-i pus într-un borcan cu saramură potrivită. Iar în context magic, dovleacul se transmogrifică într-o caleaşcă precum în basmul Cenuşăreasa. Bineînţeles, sîntem pe linia lui Ovidiu din “Metamorfozele”. “Toate-s vechi, şi nouă toate”.
Titus Filipas

Sensorium

Am tot vorbit pe aici despre pedagogia asociaţionist -senzualistă ca o caracteristică a comunităţii umane. În sens modern şi post-post-modern, este o psihologie cognitivă care include, mai nou, şi robotul, şi Cyborgul, adică Inteligenţa Artificială. Autorul William John Mitchell vorbeşte în cartea cu titlul “Me++: The Cyborg Self and the Networked City”, despre delocalizarea aspectelor cognitiv –senzualiste într-un “sensorium”.
Titus Filipas

Anul 1848

Chestia cu „paşoptismul” este o mare gogoriţă, pentru a justifica lenea de gândire (vezi cazul Emil Constantinescu). În realitate, factorul care a fasonat major prima jumătate a secolului XIX românesc a fost un proces de structuraţie (în sensul propus de Anthony Giddens) prin care a fost incorporată epistema de modernitate ca un acquis.
Titus Filipas

Teoria structuraţiei

Agenţii sociali şi structura socială capătă o analiză împreună în TEORIA STRUCTURAŢIEI propusă de Anthony Giddens.
Titus Filipas

Agent de acţiune

Personalitatea omului este factorul ce determină ca el să funcţioneze ca un agent de acţiune.
Titus Filipas

O întrebare despre cultura română

Punem cultura română pe “muzica americană”, ori o menţinem pe “muzica europeană”? Reamintesc, dacă mai era nevoie, faptul că într-un mod tradiţional cultura română este pe “muzica europeană”. Aceasta de vreo 200 de ani, adică de la intrarea sa în epistema modernă. Şi în fond, chiar Jeffersonianismul American a fost de asemenea scris pe “muzica europeană”. Cum am putea să interpretăm noi, românii, sintagma “epistema de modernitate” în termenii de acum? “Toate-s vechi,/şi nouă toate”, sublinia Mihai Eminescu în GLOSSA. Osatura din “epistema de modernitate” care se menţine foarte bine de pe la 1800, este “psihologia cognitivă”. Pe care Antoine Destutt de Tracy, reprezentant din “generaţia pierdută a Iluminismului”, o denumea Ideologie. Aceasta-i de fapt Ideologia primară, sau Ideologia genuină, toate celelalte ideologii sunt deviaţii (vorbesc ca Stalin). Şi Jeffersonianismul incorporează Ideologia primară. “Psihologia cognitivă” a fost reconfirmată în America chiar prin Declaraţia de Independenţă Intelectuală (faţă de Europa) proclamată de poetul şi eseistul Ralph Waldo Emerson (1803 – 1882). Dacă-l plasăm strict în timp, în măsura în care acesta-i determinat de calendar şi orologiile mecanice, observăm chiar anumită congruenţă cu viaţa ideologului naţionalist român Ioan Eliade Rădulescu (1802 – 1872), implicat cel mai mult la noi cu introducerea epistemei moderne.
Titus Filipas