Statutul de Lingua Franca în epistemele vechi

Iată! de un acut interes actual pentru noi, românii. Există evoluţii istorice interesante pentru statutul de Lingua Franca în zona Banatului de Severin. După ONLINE ETYMOLOGY DICTIONARY, vezi http://www.etymonline.com/index.php?term=ban , cuvântul Banatul provine în primul rând din cuvântul persan „ban” care înseamnă alternativ stăpân, ori prinţ, ori conducător. Pentru formarea cuvântului Banatul, cu sensul de teritoriu guvernat de un „ban”, s-a adăugat sufixul latinesc -atus. Nu s-a pus vreodată la noi problema că şi cuvântul Severin ar putea, şi el, să fie de origine persană. Într-adevăr, există adjectivul iranian „Seur”, care înseamnă „negru”. Dar s-a preluat automat la noi teza istoriografiei maghiare cum că „Severin” este de origine maghiară. Într-adevăr, „Cetatea Severinului” a fost fondată de regele maghiar Ladislau-Lancelot, invitatul de către papa Urban al II-lea, în celebra sa cuvântare de la Clermont, să conducă prima cruciadă. Acum, să nu se extazieze ungurii prea mult faţă de supranumele arthurian Lancelot. Pentru că el vine de la franţuzescul l’ancelot, care înseamnă servitorul, ancilarul. Iar în celebra Diplomă latinească a Cavalerilor Ioaniţi, regele ungur Bela al IV-lea (în fapt, secretarul din cancelaria sa, însă bănuiesc că acesta scria sub dictare) numeşte Cetatea Severinului – „Castro Zeurini””, iar Banatului de Severin îi zice „Terra Zeurini”. Mai este un adevăr ştiut de toţi că orice forum pe Internet – de ziar, de blog – ascunde şi lupte intense pentru interese politice, ideologice, religioase, ori etnice. De aceea n-a fost surpriză mare pentru mine să mă văd virulent admonestat pe forum RL pe tema cetatea Severinului. Tipul scria sub nick, iar pe fire mai vechi recunoştea că a fost unul dintre organizatorii „mişcării din 12 ianuarie 1990 împotriva lui Ion Iliescu”. În fine, … Atacul virulent fusese prilejuit de un comentariu al meu la articolul http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/cum-au-napocit-tovarasii-clujul-329940.html Din motive pedagogice, folosesc acum redundanţa : + Din lectura articolului, constat că domnul (tovarăşul?) Györke Zoltán este gând la gând cu tovarăşul Leonte Răutu, alias Lev Nicolaievici Oigenstein. Claudiopolis (actualul oraş Cluj-Napoca) a dobândit libertăţi regaliene în ziua de 19 august 1316 de la Carol Robert de Anjou. Clujul e atestat documentar la 1213 sub denumirea Castrum Clus. Expresia este pleonastică. Clus însemna deja închidere pe latineşte. Exprimarea latină în general nu permite pleonasmele. Ceea ce arată că a fost un caz de forţă majoră. Clus deja exista şi confirmă forma neolatină Cluj folosită de populaţia românească locală. Regele Ladislau I (Sfântul Lancelot) aminteşte şi el indirect existenţa cetăţii Cluj prin actul de fondare a mănăstirii benedictine Monasterium Beatae Mariae Virginis de Clus-Monostora. Denumirile Kolozsvár, Klausenburg sunt ulterioare numelui Cluj. Ramura familiei angevine căreia îi aparţinea Carol Robert avea drepturi şi la titlul de împărat latin de Romania. Suveranul angevin francez Carol Robert d’Anjou foloseşte la anul 1316 denumirea Claudiopolis pentru că Romania latină exista ca un act de proprietate în familia sa. Iar în partea Asia Minor din Romania Orientală, ocupată de turci după bătălia de la Manzikert din 1071 AD, existau oraşele Claudiopolis din Bithynia, Claudiopolis din Cilicia, Claudiopolis din Cappadocia, Claudiopolis din Cataonia, precum şi Claudiopolis din Galatia.Şi mai întrebăm, fără vreo umbră de maliţiozitate, nu era chiar acea veche şcoală de la Cluj/Clus/Claudiopolis, şcoală iezuită şi latinistă, unde limba de predare a disciplinelor din curriculum era latina scolastică, o limbă unificatoare în Europa intelectuală, modelul fiducial din visul marelui cărturar român August Treboniu Laurian (1810-1881)? Bogdan Petriceicu Haşdeu respingea invenţiile lingvistice propuse de latinişti pe motivul bine întemeiat că ele nu ţineau de un lexicon generativ, ci de unul macaronic. După expulzarea iezuiţilor, şcoala fondată de ei la Cluj ajungea macaronică peste noapte, atât de macaronică încât sfârşea prin a deveni universitate maghiară. Atunci când George Coşbuc antamează acolo studii de filosofie, renunţă dezamăgit şi conchide : „Nu cerceta aceste legi, / că eşti nebun când le- nţelegi”. Era concluzia personală a lui George Coşbuc despre „calitatea” textului filosofic în limba maghiară care îl forţa la alienare. George Coşbuc va începe să traducă texte ale filosofilor iluminişti în limba română. + Apostrofarea de care vorbeam venea sub forma : +Scris de ardeleanu’ / Nu ne interesează nici ce spunea Haşdău, nici ce spune urmaşul lui inept di la Kraljevo – adică TU ! – şi nici ce spun alţi regăţeni, de ieri sau de azi ! …voi vedeţi-vă di Kraljevo, Slatina, Tîrgovişte slave ale voastre, di Karakălu’ kuman, şi mai ales di Cerneţii „Abramburikăi”, pentru care aţi FURAT – în „buna” tradiţie oltenească bine-cunoscută – în secolul XIX denumirea cetăţii glorioase ungureşti a Severinului (cucerită şi distrusă de musulmani CU AJUTORUL VOSTRU ne-precupeţit împotriva creştinilor şi a Europei, lucru evidenţiat după încă doi ani, când turcii au câştigat şi la Mohács fiindcă Severinul nu a mai existat ca să-i împiedice să avanseze ! …nemernicilor !), lucru ce Ceaşkă al tău a vrut să-l şteargă din amintire prin procedura paralelă celei cu Clujul, prin găselniţa „Drobeta”…+ Răspunsul meu vine sub forma : Tu pui problema lingvistică „Severin-Cerneţi”. Denumirea Severin este mai veche, datează din vremea când Lingua Franca era acolo persana. Iar atunci când Lingua Franca devine slavona – pe vremea primului Umanism bizantin- se făcea traducerea Severin = Cerneţi. Logofeţii care lucrau în cancelaria regelui Ladislau-Lancelot ştiau aceasta.
Titus Filipas

Etichete: , , , , ,


%d blogeri au apreciat asta: