S-a degradat într-atâta învăţătura la Colegiul Sfântul Sava din Bucureşti ?

Sînt îndemnat să pun întrebarea aceasta – este şi o acuzare la adresa “noilor profesori de la Sfântul Sava” – după lectura unui articol publicat de ziaristul Ionuţ Ungureanu în adev.ro/n193gb intitulat “Despre reiki şi radiestezie”. Acum, vreau să separ puţin lucrurile. “Radiestezia” este o tehnică discutabilă, dar folosită de foarte multă vreme, pentru divinaţia (“scrying” pe englezeşte) localizării surselor de apă şi de minerale utile. Am citit pe vremuri despre aceasta într-o revistă rusească editată în URSS. Credinţa în “radiestezie” poate fi oarecum motivată psihologic. Nu asta-i problema, ci eresul “reiki”. Acest eres l-au descoperit, şi l-au denunţat, călugării ortodocşi români de la „Mănăstirea Sihăstria Rarăului din Suceava, acolo unde Iulia Ionescu a stat o noapte“, l-am citat pe domnul Ionuţ Ungureanu. Care mai furnizează o lămurire utilă : „Mikao Usui este fondatorul Reiki, practica terapeutică neconvenţională de care au fost acuzaţi profesorii de la Colegiul Sfântul Sava că îl practică împreună cu elevii.“
Titus Filipas

Lebedele din New York

Un antropolog vorbeşte pentru Lebăda Albă din New York. 2200 exemplare vor fi ucise. De ce ? Nu este o „specie nativă”. http://www.nytimes.com/2014/02/18/opinion/speaking-up-for-the-mute-swan.html
Titus Filipas

“propunere de valoare economică”

Alt motiv pentru care modelul economic curent al întreprinderii Facebook poate capota este arătat de către profesorul David Glance (de la Universitatea din Australia de Apus). Funcţia esenţială a lui Facebook servind drept comunicator începe să fie diminuată ca propunere de valoare economică. Reamintesc că un germene de întreprindere (aşa cum a fost şi Facebook pe vremuri!) începe exact cu o “propunere de valoare economică”.
Titus Filipas

Flipboard

Mă fascinează felul cum se realizează sintetizarea ideilor. Uneori, o manieră de sintetizare inedită poate servi drept bază pentru crearea unei firme noi. De exemplu, într-o şedinţă de furtună mentală colectivă (brainstorming), aşa a fost creat Flipboard http://en.wikipedia.org/wiki/Flipboard
Titus Filipas

Generalul Kostyal

“Economia atenţiei” din sectoarele IT a migrat către dispozitivele mobile. Este aproape de mirare cum un nou sector economic este definit folosindu-se un termen din psihologie. Totuşi, nu-i ceva absolut nou, pentru că deja era cunoscută noţiunea de Economie politică behaviorală/comportamentală. Mărturisesc că am auzit prima oară despre acest tip de economie dintr-o anchetă la securitate, în sediul de pe Calea Plevnei, când eram student. Am fost adus acolo printr-o provocare. Am fost mirat să citesc, după 1989, descrierea acelui tip de provocare în memoriile generalului Kostyal. De ce am fost anchetat ? Oficial, pentru că aş fi strigat “Huo Dinamo!”. Nu era în firea mea. În realitate, pentru că propagam epistema thermidoriană –din care s-a inspirat ideologia naţionalismului românesc – printre studenţii mai mici ai Facultăţii de Fizică. Nu era şi Valentin Ceauşescu acolo. Dar era pe-aproape. Teama generalului Kostyal şi a stăpânilor lui atotputernici de care asculta era să nu ajungă cumva ideile mele şi la Valentin Ceauşescu. Un tip OK, deşi acum este defăimat că ar fi rupt degetele celebrului portar de la Steaua. Cu plăcere, şi amicilor mei de pe blogul http://nastase.wordpress.com/2014/02/14/cu-statul-de-drept-in-strada/#comment-198771
Titus Filipas

Turcul mecanic al firmei Amazon

Şi intrăm aici pe terenul inovaţiei disruptive/perturbatoare care ne anunţă, în principiu, alt tip de “ecosistem industrial”, ghilimelele sunt obligatorii : Cea mai cunoscută platformă pentru munca în nor (desigur că-i vorba de Cloud Computing) este “Turcul mecanic al firmei Amazon” http://en.wikipedia.org/wiki/Amazon_Mechanical_Turk
Titus Filipas

Lanza del Vasto

CHRISTY WAMPOLE: “Lăudată fie lipsa de consideraţie!” (http://opinionator.blogs.nytimes.com/2014/02/16/in-praise-of-disregard/?_php=true&_type=blogs&hp&_r=0 ) “Realitatea şi vocile care clamează că ne prezintă realitatea nu-s acelaşi lucru. Şi chiar de-ar fi, datorită abundenţei de probleme redate în media, probleme care în principiu ne cer atenţia imediată, există un prag dincolo de care individul nu mai poate influenţa universul.” Mai departe, profesoara CHRISTY WAMPOLE recurge explicit la Ideologia fiziologică : “I feel it physiologically.” Şi la noi se zice frecvent despre “fluxurile de adrenalină.” Mamă, cât de aproape sîntem noi ideologiceşte de americani! Dar punctul forte din articol, imho, este referinţa la filosoful mistic Italian Lanza del Vasto ( http://en.wikipedia.org/wiki/Lanza_del_Vasto ) şi cartea sa “Principiile şi Preceptele întoarcerii la Evidenţă”.
Titus Filipas

În atenţia domnului prim ministru Victor Ponta

“Laver sa voiture à domicile pollue les nappes phréatiques” (Reuters). Dar în raport cu această poluare individuală minimalistă, poluarea aquiferelor produsă de către firmele RMGC şi Chevron are, la scara României, dimensiuni astronomice, oricum catastrofale –direct şi indirect- pentru mediu, agricultură, turism, şi economie.
Titus Filipas

NLP ca manieră de sintetizare

NLP (acronim pentru Neuro-Linguistic Programming) reprezintă o manieră de sintetizare între Ideologia gramaticală şi Ideologia fiziologică în America de astăzi. În România de astăzi, am tratat ades tema aceasta, fie pe blogul domnului Adrian Năstase, fie pe blogul meu. Iată un exemplu : +Chiar şi psihanaliza se dezvoltă din Ideologia primară fundamentată pe metoda analitică atunci când aceasta este aplicată la senzaţii. Să introducem o dihotomie. Există „ideologia gramaticală” a lui Antoine Destutt de Tracy (în ideologia primară, gramatica se defineşte drept ştiinţa sistemelor de semne prin care se exprimă idei), precum şi „ideologia fiziologică” a medicului Cabanis. Amândouă se bazează de facto pe psihologia senzualist-asociaţionistă. Ideologia lui Destutt este focalizată pe senzaţiile „exterioare” corpului, iar Ideologia lui Cabanis este focalizată pe senzaţiile „interioare” corpului. Antoine Destutt de Tracy va fi aproape uitat (mai puţin metoda lui propusă pentru nation-building, iar la noi liberalul Dan Amedeo Lăzărescu descrie o discuţie purtată într-o celulă de închisoare comunistă cu un aristocrat intelectual de etnie maghiară, devenit cetăţean român, care îşi exprima invidia pentru calea aleasă în secolul XIX de romanticii români). Pe calea fiziologică indicată de Cabanis vor merge medici şi psihologi. De aici va rezulta, peste vreun veac, Psihanaliza lui Sigmund Freud. Articolul contrarian psihanalizei scris aici http://www.romanialibera.ro/cultura/oameni/freud-profet-sau-sarlatan-270259.html de GABRIELA LUPU m-a provocat la două comentarii: 1/ O consemnare din cartea lui Sigmund Freud, „Interpretarea visului”, şi anume : „Anna, Erdbeeren, Wilde Erdbeeren”, îl determina pe cineastul suedez Ingmar Bergman să realizeze celebrul film din anul 1957, Fragii sălbatici (Smultronstället). 2/Psihanalistul elveţian Carl Jung şi specialistul religiilor Mircea Eliade se cunoşteau, erau doi intelectuali europeni care se apreciau reciproc. S-a argumentat foarte bine documentat că opera lui Mircea Eliade încorporează conceptul de ‘arhetip’, înainte ca acesta să fi fost definit de Carl Jung. Dar Mircea Eliade aplica doar ideea lui Vasile Conta despre ‘legea fatală’. La ora actuală, arhetipurile sunt profund incorporate în psihologia abisală, de asemenea sunt intens folosite în Teoria Culturală.+ În America, aici http://www.nlpco.com/ se spune despre NLP că este ştiinţa modelării configuraţiilor repetabile (patterns) din comportamentul uman. Am mai spus, sintetizarea este operaţiune extrem de dificilă. În opinia mea, sintetizarea NLP este chiar şi eronată pe alocuri, în diverse grade, cu toate că elementele de plecare sunt corecte. Iată şi un exemplu imagistic de sintetizare NLP https://www.google.com/search?q=Neuro-linguistic+programming&client=firefox-a&hs=KZF&rls=org.mozilla:en-US:official&channel=np&tbm=isch&imgil=L0PDo5BpcIANCM%253A%253Bhttps%253A%252F%252Fencrypted-tbn3.gstatic.com%252Fimages%253Fq%253Dtbn%253AANd9GcSwDl6YmytdXsffol_EfbOOwuN2jsPUL_EP0K1bxD9KIZsGcxHfLw%253B1308%253B798%253BWyNWqgmT1azQtM%253Bhttp%25253A%25252F%25252Fholisinc.com%25252Fwhat-is-neuro-linguistic-programming-nlp%25252F&source=iu&usg=__H7A1AIb2nlCacMsKIMXRtbWPaIU%3D&sa=X&ei=-zwAU96bBuWBywOzxoD4Bw&ved=0CEIQ9QEwAw&biw=1280&bih=931#facrc=_&imgrc=L0PDo5BpcIANCM%253A%3BWyNWqgmT1azQtM%3Bhttp%253A%252F%252Fholisinc.com%252Fwp-content%252Fuploads%252F2010%252F12%252FNLP-Head.jpg%3Bhttp%253A%252F%252Fholisinc.com%252Fwhat-is-neuro-linguistic-programming-nlp%252F%3B1308%3B798
Titus Filipas

“INOVAŢIA ÎN ACŢIUNE” ?!

Comparaţia Kodak-Instagram / La ora actuală există multă discuţie în America focalizată pe cartea lui Jaron Lanier : “Who Owns the Future?”. Jaron Lanier este inginerul computerist care a făcut comparaţia între firma Kodak (din Vechea Economie), şi germenele de întreprindere Instagram din Noua Economie Numerică. Vechea firmă Kodak avea 140 000 de angajaţi. Instagram are doar 13 angajaţi. Însă firma de socializare Facebook a plătit pentru achiziţionarea acestui start-up denumit Instagram suma de 1 miliard dolari USA în anul 2012. În fine, odată cu Economia Numerică, dispare clasa mijlocie ? Se pare că da. În secolul XX se zicea despre clasa mijlocie americană că este “sarea pământului”. Deci o metaforă biblică şi minerală. Dar Instagram nu mişcă totuşi vreun flux mineral pe circumferinţa Macroeconomiei. Doar subcultură, hai să eufemizez la o “cultură superficială”. Deja Mihai Eminescu, în secolul XIX, spunea că al patrulea flux circular din Macreconomie trebuie să fie cultural. Însă era în viziunea sa un flux numenal, mai curând decât un flux fenomenologic (vedeţi numai cât de frecvent îl cita Mihai Eminescu pe Arthur Schopenhauer !). Pe vremea lui Mihai Eminescu, Omul constituia Interfaţa Naturală. Văd că firma Intel încearcă acum să construiască din componente dure Interfaţa Naturală. Intel are un consultant în antropologie de foarte bună calitate, vorbesc despre australianca Genevieve Bell. Pentru domnia sa, invenţia stiloului de către Petrache Poenaru pare să reprezinte punct pivotal în evoluţia civilizaţiei. De ce ? Pentru că stiloul inventat de către acel fost secretar calemgiu al lui Tudor Vladimirescu în Revoluţia Naţională românească de la anul 1821 nu-i asociat cu un fenomen de “panică morală”. Cred că “lumea bună” evoluează în acord cu valorile noastre morale. O ultimă evaluare, tot morală, despre Facebook: Este o calamitate ecologică ! Facebook creează premeditat cumplite unde de şoc (faimoasa “lovitură de berbec”!) pe cercul de risc al Macroeconomiei. Inginerul Jaron Lanier se ridică împotriva acestei firme pe care persoanele naive o consideră încă a fi, eronat, chiar “INOVAŢIA ÎN ACŢIUNE” !
Titus Filipas