LHC

A fost poate înţeleaptă atitudinea pozitivistului Auguste Comte care nu era deloc interesat de ceea ce ar fi arătat un microscop optic foarte puternic. Dar există acum şi alte “microscoape” mult, mult, mult mai puterice decât microscopul pe care îl evita Comte. Un astfel de microscop puternic este maşinăria de la CERN pe care inginerii o desemnează cu acronimul LHC. Iar cu el se poate privi într-un spaţiu cu diametrul mai mic decât 100 de zeptometri. Un zeptometru înseamnă o miliardime de miliardime de milimetru.
Titus Filipas

Zeptospaţiu

Este interesantă cartea lui Gian Francesco Giudice : “Odiseea în Zeptospaţiu”. Evident că Zepto e doar prefix în acest titlu. Prefixul Zepto derivă din “septo” şi înseamnă “cea de a şaptea putere a numărului 1000”.
Titus Filipas

Limba Franceză în Saarland

În landul german Saar, cunoaşterea bună a Limbii Franceze contează şi ajută ! http://www.lemonde.fr/le-magazine/article/2014/02/21/dans-la-sarre-le-francais-ca-sert_4370289_1616923.html Cu plăcere, şi amicilor mei de pe blogul http://nastase.wordpress.com/2014/02/18/cele-doua-elvetii/#comment-199042
Titus Filipas

Interdisciplinaritate

Într-unul dintre glosarele OECD, Interdisciplinaritatea este definită drept „comunicarea ideilor până la integrarea mutuală a conceptelor organizatoare, metodologiei, procedurilor, epistemologiei, terminologiei, datelor, şi organizarea educaţiei şi cercetării într-un domeniu de cunoaştere foarte extins”. Psihologul elveţian Jean Piaget considera că Interdisciplinaritatea implică de asemenea şi asimilarea reciprocă între disciplinele ştiinţifice care participă la acel domeniu extins de Cunoaştere. Epistemologul francez Georges Gusdorf credea că munca în echipă este esenţială pentru constituirea Interdisciplinarităţii autentice. Acum, după marele dezastru naţional românesc din decembrie 1989, în siajul căruia populaţia României s-a redus cu vreo 5 milioane de persoane, nu prea cred eu că mai este posibilă „Interdisciplinaritatea pe româneşte” dacă ne pliem riguros pe condiţia lui Gusdorf.
Titus Filipas

Metoda Montessori

http://www.nytimes.com/2014/02/22/education/montessori-schools-surge-in-popularity-among-new-generation-of-jewish-parents.html?hpw&rref=education Metoda pedagogică Montessori –am mai vorbit despre această metodă* pe blog- înregistrează acum o popularitate extraordinară în şcolile evreieşti din New York. * „paradigma nouă” a lui Sir Ken Robinson. Filmul de aici http://www.youtube.com/watch?v=zDZFcDGpL4U explică în desene. Dar la comentarii ce văd ? Unii comentatori recunosc “The Montessori model” în „paradigma nouă” a lui Sir Ken Robinson. Or, modelul Montessori, şi am mai spus aceasta pe blog, se încadrează în vechea paradigmă senzualist-asociaţionistă a educaţiei, aceasta fiind chiar paradigma lui Destutt de Tracy. În „filmuleţ”, magnificul Sir Ken Robinson uită un detaliu. Deloc neînsemnat. Anume faptul că între Iluminism şi revoluţia industrială nu există hiatus, cum insinuează „filmuleţul”. Iar am mai spus aici că Iluminismul scoţian creează premisele pentru lumea industrială modernă (de fapt termenul „industrialism” a fost creat de către Ideologul Destutt de Tracy). Din consideraţiile iluministului scoţian Thomas Reid vedem chiar premisa unităţii de informaţie : bit-ul. De ce foloseşte Claude Shannon baza logaritmică 2 ? Vezi consideraţiile lui Thomas Reid despre cele „două percepţii distincte” necesare pentru a crea baza pentru „judecată”. De altminteri bună parte din consideraţiile iluministului scoţian Thomas Reid sunt incorporate în psihologia şi pedagogia senzualist-asociaţionistă a lui Destutt de Tracy. Dar nu şi în varianta lui Condillac, după cum atrăgea deja atenţia la noi domnul George Băiculescu. Precum şi alţi autori români ale căror cărţi au fost arse în 1948 din ordinele alogeno-cominterniştilor Lioncik Tismineţki (tatăl lui Vladimir Tismăneanu) şi Valter Roman (tatăl „revoluţionarului” Petre Roman).
Titus Filipas

Martin Heidegger

Spuneam că după anul 1800, gândirea din provinciile Vechiului Regat a fost influenţată de filosofia analitică, în vreme ce gândirea din Ardeal a fost influenţată de filosofia continentală. În secolul XX, ontologia dezvoltată de către Martin Heidegger –un „filosof continental” studiat intens la noi după anul 1989- vede fiinţa umană ca situându-se ferm în lume şi aflată în interacţiune cu lumea. Să mai observăm că Martin Heidegger nu recurge de facto la ştiinţele cognitive moderne (care sunt dezvoltate din filosofia analitică).
Titus Filipas

“Quantum Mechanics”

Pentru evitarea cacofoniei în Limba Română, englezescul “Quantum Mechanics” ar trebui tradus – chiar şi riscând învinuirea pleonasmului- prin “Mecanica ondulatorie sau cuantică”, iar nu pur şi simplu prin “Mecanica cuantică”, aşa cum se face de către persoane cam nepăsătoare faţă de Limba Română cultă. Chiar “ştiinţele dure” sunt în definitiv obligate să evite cacofoniile ! Ele vor avea astfel şi un câştig în claritate (minimalist, este adevărat, dar există şi alte căi pentru creşterea clarităţii).
Titus Filipas

Scoţienii !

Încă vieţuiesc într-un acord bun cu vechile şi sănătoasele principii ale „iluminismului scoţian” ! Iată că Edward Snowden a fost ales rector al universităţii din Glasgow http://www.lemonde.fr/technologies/article/2014/02/19/edward-snowden-elu-recteur-de-l-universite-de-glasgow_4369049_651865.html
Titus Filipas

Transdisciplinaritate

Transdisciplinaritatea este un fel de asociaţionism pe “hălci” mari de cunoaştere.
Titus Filipas

Agency

Când este tradus pe româneşte, cuvântul englezesc “agency” are ca denotaţie “agenţia” (eventual “agentura”). Însă, chiar dacă nu este raportată în DEX, există şi conotaţia “acţiune umană” pentru “agency”.
Titus Filipas