Archive for Noiembrie 2013

Solidarităţile numerice

Noiembrie 30, 2013

Ce reprezintă “Solidarităţile numerice” ori, pe englezeşte, „Social Good” ? Un nou “ecosistem industrial” (ce oximoron este folosit aici !) unde iniţiativele solidare sunt augmentate prin mijlocirea mediilor sociale şi a noilor tehnologii. Platformele de finanţare participativă (crowdfunding pe englezeşte) aparţin fenomenului social “Solidarităţile numerice”. Kickstarter, o platformă de finanţare participativă despre care am mai vorbit aici, este un asemenea exemplu. Recent, Kickstarter a servit pentru colectarea de fonduri utilizate în construirea unui joc cu piese mobile pe o planşetă pre-marcată, un joc destinat copiilor preşcolari la învăţarea programării pe un limbaj Turing incomplet.
Titus Filipas

Apărarea intereselor noastre

Noiembrie 30, 2013

Ne este frică, reală, să mai vorbim pe româneşte pentru apărarea intereselor noastre. Ni se impune din exterior ca în loc să pregătim excelent, în şcoala noastră, copiii noştri pentru competiţia acerbă din lumea globalizată a locurilor de muncă, să-i obligăm acum să îşi piardă timpul preţios studiind agende fade şi mincinoase pregătite de grupuri de interese din Israel ori USA.
Titus Filipas

Revista Omicron de la Craiova

Noiembrie 30, 2013

Scriitorul Adrian Rogoz, care s-a îngrijit ca redactor de forma finală a volumului lucrărilor Congresului Mondial de Viitorologie, îmi spunea că a citit pagină cu pagină toate luările de cuvânt, ca să rezulte un volum coerent. Acum mă uit că tot în 1972 a fost publicată pe româneşte ESTETICA belakunistului György Lukács. I s-a cerut lui Nicolae Ceauşescu aşa ceva?, întreb prima oară. Sînt tentat să cred că da. Oricum, în 1972 a început şi “revoluţia culturală” iar în anul 1974 CPŞF, unde Adrian Rogoz ducea o luptă ideologică disperată cu solipsismul soţilor Ceauşescu, a fost desfiinţată, iar Adrian Rogoz îndepărtat de pe rol. În locul lui CPŞF trebuia să apară o publicaţie alternativă, pentru care lupta Alexandru Mironov care vroia să o aducă la Craiova. N-a avut câştig de cauză. A apărut un Supliment al Scânteii Tineretului, unde Ion Cristoiu juca rolul principal (deşi oficial era numai redactor-şef adjunct). Alexandru Mironov îşi explica eşecul : “Ăştia au avut pile mai mari la partid şi securitate.”
Titus Filipas

Cine scrie codurile, stăpâneşte lumea!

Noiembrie 30, 2013

Distanţa semantică este o metaforă utilizată pentru “relaţionare” (relatedness). Sincer, nu-mi place barbarismul acesta. Unicul avantaj, pe care l-a propus ideologul eclectic Maine de Biran (ce l-a influenţat pe Camil Petrescu în Jocul ielelor), este că ne scapă –dar nu prea elegant- de grija unei substanţe metafizice. Reamintesc dualismul cartezian Trup şi Suflet care propunea spre grija noastră două substanţe metafizice. În perioada comunistă de la noi, doar filosoful Adrian Rogoz a îndrăznit să vorbească despre dualismul cartezian în CPŞF. Acum, este un termen la modă. Dar şi mai vechi, atunci când românii achiziţionau Epistema modernă la începutul secolului XIX –vezi studiul lui George Băiculescu, mentorul academicianului Alexandru Duţu de care îl desparte doar o generaţie- ei adoptă implicit şi dualismul cartezian. Pentru că Bonnot de Condillac şi Destutt de Tracy credeau sincer în el. Mai tînărul Maine de Biran, care incontestabil aparţinea iniţial aceluiaşi grup de Ideologi primari, are primele dubii. Astfel, Maine de Biran renunţă la Conştiinţă ca substanţă metafizică şi o consideră drept un grup de “relaţionări”. Oricum, concepţia este de mare curaj intelectual şi este folosită azi pentru scrierea codurilor. Iar cine scrie codurile, stăpâneşte lumea ! Trebuie să introducem ideea aceasta –concretizată prin programare- încă din ciclul preşcolar în învăţământul din România.
Titus Filipas

Distanţa semantică în metonimie

Noiembrie 30, 2013

Algoritmii sunt importanţi atât pentru inteligenţa umană, cât şi pentru inteligenţa maşinii (sau Inteligenţa Artificială). De altminteri algoritmii sunt esenţiali în psihologia cognitivă, ce nu se referă doar la oameni şi câini, ci şi la maşinile robotice (aceasta-i teza centrală a Transhumanismului de la Google). Scrierea algoritmilor (finanţa algoritmilor nu ar putea funcţiona atât de rapid fără ei) implică noţiunea de „distanţă semantică”, despre care am mai vorbit pe aici. Scrierea codurilor (repet : „Cine scrie codurile, stăpâneşte lumea !”, şi trebuie să le dăm copiilor noştri posesia acestei puteri) în general foloseşte noţiunea de „distanţă semantică”. Cea mai mică distanţă semantică se întâlneşte în metonimie (figură de stil care constă în înlocuirea unui termen prin altul cu care se află în raport de continuitate).
Titus Filipas

Gazeta de Perete

Noiembrie 28, 2013

Aici, http://nastase.wordpress.com/2013/11/27/cum-s-a-creat-sistemul-apelurilor-de-urgenta-112/ , colegul @dlnimeni spune : +Domnule Nastase, noroc ca ati avut suficienta musculatura personala, altfel il vedeam pe altcineva mindrindu-se cu aceasta realizare. In 1996, am propus un sistem automat gps-gsm amplasat pe automobile care urma sa trimita mesaje catre salvare, pompieri, politie in situatia de accident rutier a respectivului automobil. Eu am vorbit, eu am auzit, asta inseamna sa nu ai muschi si noroc in viata. Ca acum vreo saptamina, sa vad in presa, cu mare tam-tam, cum unii geniali sunt laudati pentru…ceea ce am propus eu in 1996. Mai mult, presa sustine (probabil contra bomboane fondante) ca tipii sunt primii la nivel european. Ori eu stiu ca un astfel de sistem exista in Marea Britanie inca inainte de 1996, operat, la acea vreme, de automobil clubul britanic. Deci, domnule Nastase, o conditie strict necesara ca sa-ti infaptuiesti niste idei este sa fii macar premier.+
@ dlnimeni
Sigur, din cauza aceasta am şi scris de la început că importanţa blogului AN pentru noi, cei umili, este mai ales în sensul de Gazetă de Perete (ca să rămân în spirit Mao 🙂 ) unde ne putem consemna ideile. Spuneam că noi sîntem „cei umili”. Dar iată şi români care contează : Trei deputaţi îl propun pe controversatul Mihai Vlasov baron peste firmele din România http://www.romanialibera.ro/actualitate/politica/trei-deputati-il-propun-pe-controversatul-mihai-vlasov-baron-peste-fir
Titus Filipas

Fluxul de risc

Noiembrie 27, 2013

Trecând sintetic prin cultura noastră economică începând cu secolul XIX (deşi ar merita reamintite zicerile lui Miron Costin), putem vorbi consistent despre o descriere românească a macroeconomiei : o coroniţă împletită din patru rămurele mai mult sau mai puţin elastice. 1/ Un flux material din mărfuri şi materii prime. 2/Un flux monetar. 3/ Un flux lingvistic, ideea îi aparţine lui Mihai Eminescu, recent se vorbeşte despre un “capitalism lingvistic”. 4/ Un flux de risc, dacă îi interpretez eu bine pe Junimişti, pentru care Kant era capital prin cunoaşterea prudenţială. Ideea centrală în Economie este aceea că resursele sunt finite. De aici spolierea care ne zdrobeşte acum, fie că se cheamă aurul de la Roşia Montană, fie gazele de şist, de pe urma cărei spolieri ne vor fi poluate grav şi ireversibil aquiferele şi ni se va vinde apă de băut cu pipeta. Dar tot ce se întâmplă pe cele trei fluxuri creează undele de şoc pe fluxul de risc. Dădeam un exemplu realmente apocaliptic din Amazonia http://www.nytimes.com/2013/11/25/opinion/iowa-in-the-amazon.html?hp&rref=opinion/international unde tapiri şi jaguari rătăcesc printr-o fermă de soia cât statul Iowa. N-am înţeles atunci detaliul că un tip din Silicon Valley îşi abandonase în Vale germenii de întreprinderi de succes (care în marea lor majoritate nu au venituri) şi venise în Amazonia să vîndă tractoare pentru ferme. În mod cert avem o “lovitură de berbec” pe fluxul de risc împotriva biodiversităţii din Amazonia, iremediabil pierdută. Aş zice să nu idealizăm Silicon Valley, pentru acolo se generează de facto undele de şoc împotriva biodiversităţii şi altor aspecte calitative ale mediului. Recunosc că în Silicon Valley sunt şi oameni culţi şi generoşi, de exemplu Peter Thiel care îl citeşte şi îl apreciază pe La Rochefoucauld, dar “cu o floare nu se face primăvară”. Acum citesc chiar despre chestiunea riscului în Silicon Valley, unde germeni de întreprinderi care nu câştigă nimic primesc oferte şi cotaţii fabuloase http://www.nytimes.com/2013/11/27/technology/in-silicon-valley-partying-like-its-1999-again.html?hp&_r=0
Titus Filipas

Go

Noiembrie 26, 2013

Board game este un joc cu piese mobile pe o planşetă pre-marcată. Cele mai notorii sunt jocul de şah, precum şi jocul de Go. A trecut ceva timp de când au fost realizate primele programe de computer care pot bate jucători de şah foarte performanţi. Însă de abia relativ recent, un program de computer a fost capabil să învingă un jucător de Go având o valoare medie.
Titus Filipas

PUNR

Noiembrie 26, 2013

Partidul PUNR avea în denumire sintagma culturală „unitatea naţională”. Primul preşedinte al partidului a fost Constantin Ivasiuc. Era cumva în vreo relaţie de rudenie cu scriitorul Alexandru Ivasiuc ? Acesta îmi plăcea cum scrie, şi avea realmente o gândire foarte profundă.
Titus Filipas

DAQIN

Noiembrie 26, 2013

Vizita premierului chinez în România are în primul rând o semnificaţie simbolistică. Să intrăm puţin în protocronism. Dacii erau o populaţie mult mai importantă decât istoria scrisă despre ei. Astfel, în cronicile chineze din secolul IV după Hristos, Europa este înregistrată ca o ţară ce se află la Extremul Apus, –aşa cum era percepută lumea geografică privind dinspre China–, sub o hieroglifă ce se poate translitera ca DAQIN. Sună extrem de asemănător fie cu Dochia, fie cu Dacia, ca să nu îi acordăm atenţie.
Titus Filipas