Un manual de Logică din Belle Époque

Despre o carte pierdută de la Craiova, un manual de Logică din Belle Époque, după care se preda la Colegiul Carol. Am mai vorbit pe aici despre legătura istorică şi organică dintre Şcoala Centrală din Craiova, unde Retorica şi Gramatica erau predate de profesorul Ioan Maiorescu, tatăl filosofului, estetului, omului politic Titu Maiorescu https://blogideologic.wordpress.com/2007/12/08/ideologia-scolilor-centrale/ , şi Colegiul Carol din Craiova. La aşa-zisa “Reformă a învăţământului din anul 1948”, o mişcare politică represivă intenţionat dirijată de stăpânii alogenocominternişti către distrugerea fizică a oricăror mărturii privind legăturile istorice şi organice din istoria noastră culturală, legături care demonstrau fără de vreo tăgadă intrarea românilor în Epistema modernă la începutul secolului XIX, au fost distruse în mod sistematic toate documentele, cărţile, revistele care vorbeau despre Ideologia naţionalismului românesc ce incorpora, ca un acquis, paradigma thermidoriană. Liderii politico-ideologici ai “Reformei învăţământului din anul 1948” au fost Leonid Tismăneanu (tatăl lui Volodea Tismăneanu) şi Valter Roman (tatăl lui Petre Roman, primul ministru al României după aşa-zisa “revoluţie” din decembrie 1989, iar acum mare politician liberal nelipsit de la talk-show-uri). Deci există un hiatus prelungit în Ideologia naţionalismului românesc, care, totuşi, nu a murit vreodată. Marii noştri oameni de ştiinţă care au sprijinit-o public în dictatura lui Nicolae Ceauşescu, de exemplu academicianul Costin Neniţescu, au fost omorâţi premeditat de sistem, în acord cu ordinele date de Cabinetul 2 (“tovarăşa Elena Ceauşescu”). Cum am reuşit totuşi să refac legăturile în Ideologia naţionalismului românesc ? În familia mea de refugiaţi soroceni auzeam aproape zilnic vorbindu-se despre doctrina lui Constantin Stere. Proprietatea bunicilor mei dinspre partea mamei se învecina cu proprietatea părinţilor lui Constantin Stere. Am mai spus pe aici că, la surse, Ideologia naţionalismului românesc se află în sincronism cultural cu jeffersonianismul American şi Dekabrismul rusesc. Iar în exilul său din Siberia, tînărul Constantin Stere se afla în Agora discuţiilor cu studenţi din intellighenţia rusească formaţi ideologic în respectul pentru Dekabrism. Cum arăta Paul Goma, şi aceea a fost o cale prin care ideile Revoluţiei franceze ajungeau la noi, la românii din Răsărit adică. După 1989, ne-am concentrat excesiv pe Ardeal. Dar eu sînt sceptic că seniorul Corneliu Coposu a încercat vreodată să înţeleagă Ideologia naţionalismului românesc, tot după cum a fost cu totul şi cu totul străin de voinţa, şi dorinţa, de a realiza o sinteză între filosofia “continentală” din Ardeal, şi “filosofia analitică” din Vechiul Regat. I-am citat, dintre ardeleni, pe George Coşbuc şi Lucian Blaga printre intelectualii cu interes activ pentru această sinteză esenţială de filosofie politică. Pe acest fir de blog http://nastase.wordpress.com/2013/10/26/revista-ramuri/ , domnul Adrian Năstase l-a aşezat în acest grup de ardeleni iluştri, cu interese faţă de filosofia politică românească, şi pe Onisifor Ghibu. Îi mulţumesc. În fine, nu exclud nici rolul întâmplării. Când eram, tînăr profesor, la Liceul Economic din Craiova, a venit la mine un fost deţinut politic şi refugiat din Cadrilater (eu predam şi la seral). Mi-a făcut cadou o carte veche, anume Logica din Belle Époque după care se preda la Colegiul Carol. Nu ascund că m-a uimit, şi că nu ştiam unde să o încadrez. Am mai spus că am refuzat cu încăpăţânare să devin comunist (educaţie reacţionară primită din familie, un unchi prin alianţă şi vechi social-democat îmi spunea: “Cum adică, noi am fugit din Basarabia de bolşevici, şi venim aici ca să ne facem noi bolşevici ?” ). Însă, literalmente, nu ştiam prea multe despre Ideologia naţionalismului românesc în afară de ceea ce învăţasem din discuţiile personale cu profesori bătrâni şi reacţionari la Petrache Poenaru şi Fraţii Buzeşti. Totuşi, acel manual de Logică din Belle Époque după care se preda la Colegiul Carol se înscria şi el în Ideologia naţionalismului românesc. Nu elaborez mai mult. Poate altă dată, într-un discurs despre “gramatizare“. O temă de o importanţă colosală, pentru români, la acest moment.
Titus Filipas

Etichete: , , , , , , , , , , , , , ,


%d blogeri au apreciat asta: