Deosebirea dintre un indicator sintetic aprioric şi un indicator agregat

Fiziocratul François Quesnay considera în cartea “Maximes générales du gouvernement économique d’un royaume agricole” (1758), că terenul agricol este principala valoare economică. Aceasta este prima variantă în care se dezvoltă o teorie de economie politică pozitivă. Ea este adoptată şi de politicienii români din veacul următor, lizibilă în asertarea lor că “România este ţară eminamente agrară.” Pe vremea regimului burghezo-moşieresc, condus într-o vizită în Valea industrializată a Ruhrului de către oficiali germani care vroiau să îl impresioneze prin bogăţia creată de capitalismul renan, un ministru român îi lasă fără replică afirmând maliţios : “Dacă plouă de patru ori pe an când trebuie, ţara mea produce tot atâta bogăţie!” PIN-ul (Produsul Intern Net) este un indicator sintetic aprioric pentru că este definit fiziocrat. PIB-ul (Produsul Intern Brut) nu este un indicator sintetic aprioric, ci un indicator agregat care conţine şi componente metafizice de tip flogistic (de exemplu valoarea de schimb pe piaţă, vezi şi povestea economică a lui Dănilă Prepeleac spusă de Ion Creangă). În România, trecerea de la indicatorul macroeconomic PIN, deci de la indicatorul macroeconomic burghezo-moşieresc, la indicatorul macroeconomic PIB, s-a făcut pe vremea regimului Nicolae Ceauşescu sub influenţa lui Richard Nixon. După unul dintre ideologii americani post-jeffersonieni, vorbesc despre Arthur Schlesinger Jr, Richard Nixon era un politician fără idei. Însă era un politician cu pseudo-metode, prin aceasta înţelegând mijloacele de acţiune care îi permiteau să achiziţioneze cât mai multă putere personală. Spuneam pe alt fir că metoda autentică este tot un drum, care într-o ordine naturală a lucrurilor urmează drumului iniţiatic, ori chiar este lărgirea drumului care a fost trasat iniţiatic. Influenţa politică a lui Richard Nixon asupra lui Nicolae Ceauşescu îl face pe acesta din urmă să uite şi memoria drumului românesc iniţiatic, adică modul răzeşesc de stăpânire şi de apărare a pământului, precum şi de ideologia naţionalismului românesc ce incorpora ca un acquis epistema de modernitate (inclusă şi în jeffersonianismul American, şi în dekabrismul rusesc). Cu plăcere, şi amicilor mei de pe blogul http://nastase.wordpress.com/2013/09/25/festivalul-enescu-produs-de-import-sau-de-export/
Titus Filipas

Etichete: , , , , , , , , ,


%d blogeri au apreciat asta: