Graficul IS-LM

Ce semnificaţie posedă graficul IS-LM https://en.wikipedia.org/wiki/File:Islm.svg din macroeconomie ? Se mai spune, şi aceasta pe bună dreptate, despre graficul IS-LM că este cea mai scurtă explicaţie sintetică pentru funcţionarea macroeconomiei. În limba engleză, IS-LM reprezintă iniţialele de la construcţia lingvistică Investment-Savings, Liquidity-Money. Evident, Investment-Savings s-ar putea foarte bine traduce pe româneşte prin Investiţii şi Economii monetare. Pentru că macroeconomia este reprezentată în acest model IS-LM prin descompunerea între “piaţa de mărfuri” şi “piaţa de bani”. Cele două pieţe sunt unite prin două variabile matematice : 1/ Valoarea produsului intern brut (prescurtat PIB sau GDP). 2/ Valoarea sau rata dobânzii bancare directoare (adică dobânda instituită de o bancă având caracterul “central”, precum Fed, BCE, ori BNR). Graficul IS-LM a fost gândit ca o cale de a reconcilia două puncte de vedere aparent incompatibile privitoare la ceea ce anume determină rata dobânzii bancare directoare. Un punct de vedere spune că rata dobânzii bancare directoare este determinată de legea cererii şi ofertei pentru economiile monetare –deci fondurile monetare care se pot transforma în bani daţi ca împrumut, adică se pot transforma în CREDITĂRI (pe englezeşte “the loanable funds”). Aici este vorba despre creditări din banii strânşi pe piaţa de bani prin aplicarea legii cererii şi ofertei. Celălalt punct de vedere spune că rata dobânzii bancare directoare este determinată de alegerea printr-un compromis (tradeoff) între obligaţiunile de corporaţie (aici este vorba despre o companie publică, iar nu despre o companie de tip private-equity) care oferă dobânzi pentru banii astfel împrumutaţi, şi banii propriu-zişi, care nu oferă atractivitate prin dobânzi –din start dobânzile oferite de “banii pur şi simplu” sunt pur şi simplu nule ! Atunci, prin ce atrag de fapt “banii pur şi simplu” ? Aici trebuie să introducem o abordare psihologică. Anume, vorbim despre o preferinţă pentru lichidităţi (“the liquidity preference”) care îi permit omului (persoanei) să efectueze uşor tranzacţii pe piaţă. Numai ajustarea PIB-ului permite ca “the loanable funds” şi preferinţa pentru lichidităţi să poată fi valabile în acelaşi timp ! Aceste puncte se găsesc la intersecţiile curbelor/liniilor IS şi LM de pe un grafic IS-LM normal (am arătat deja “poteca asociativă”). Până unde merg puterile acestei metode de analiză a macroeconomiei ? Până la momentul când apare aşa-numita “capcană de lichiditate” – liquidity trap, vezi https://en.wikipedia.org/wiki/File:Liquidity_trap_IS-LM.svg Observăm că partea din stânga a curbei LM devine un segment orizontal dintr-o linie altminteri dreaptă. Dacă extrapolăm încă spre stânga segmentul orizontal al curbei LM, constatăm că intersecţia posibilă cu axa verticală se face în punctul notat cu “0” dobândă bancară directoare. Adică pe această linie dreaptă orizontală (evident, vorbim numai despre un segment al ei), schimbările în oferta de bani nu mai produc vreun efect notabil în economie . În afară de faptul că oameni îşi ţin “banii pur şi simplu” ca pe un depozit de valoare. Cu plăcere, şi amicilor mei de pe blogul http://nastase.wordpress.com/2013/07/22/romania-spania-istoria-unei-prietenii-asa-cum-am-trait-o-eu/
Titus Filipas

Etichete: , , , , , ,


%d blogeri au apreciat asta: