Tot n-am înţeles ce înseamnă “dezvoltarea echitabilă” http://nastase.wordpress.com/2013/05/28/joi-la-isd-cresterea-economica-si-dezvoltarea-echitabila/ . La tema “dezvoltarea durabilă” mă mai pricepeam, cât de cât, în măsura în care înţelegeam, la teorie şi aplicaţii, metodologiile relativ dificile implicate în analizele LCA (Life Cycle Assessment) şi LCC (Life Cycle Costing). În România n-am fost invitat de nimeni să le aplic, eram invitat tocmai în Brazilia, fiind socotit şi evaluat acolo drept un urmaş prezumtiv al lui Mihail Manoilescu, ceea ce, în România, este din start un lucru foarte periculos pentru mine. După dicţionarul DEX, am văzut că “echitabil, echitabilă” derivă din “echitate”, principiu de bază în “economia lui Ceauşescu”. “Echitate” însemna la el “să furi cât mai puţin”, probabil că de asta l-au dat jos ciracii. Ciracii lui care au comandat “revoluţia din decembrie 1989”. În fine, Istoria aceea s-a scris, ori “prefabricat”. Rămâne să vedem cum scoatem România din groapă. Am mai sugerat că eu văd o abordare agregată, simultan tradiţională şi tehnocrată. Însă regimul actual de guvernare USL vede lucrurile în sens anti-durabil şi anti-echitabil.
Titus Filipas
Etichete: 1989, Adrian Năstase, Dezvoltare durabilă, Ideologia Şcolilor Centrale, Ioan Eliade Rădulescu, Life Cycle Assessment, Life Cycle Costing, Mihail Manoilescu, Nicolae Ceauşescu, Petrache Poenaru, România, Titus Filipas
Blog ideologic Titus Filipas 