Am tot lăudat eu, pe blogul personal, Ideologia CPŞF a filosofului Adrian Rogoz. Şi scriam în mod expres că : “Ideologia CPŞF a fost în România ultima redută împotriva solipsismului ceauşist.” Acum văd că, indirect, premiantul Nobel Mario Vargas Llosa îmi dă dreptate : ”Ficţiunea este mama progresului. Din ficţiune s-au născut ideile de libertate şi de democraţie.” http://www.romanialibera.ro/cultura/oameni/mario-vargas-llosa-fictiunea-este-mama-progresului-din-fictiune-s-au-nascut-ideile-de-libertate-si-de-democratie-302455.html Însă Ideologia CPŞF a filosofului Adrian Rogoz este mult mai bogată în conţinut pe această linie decât toată literatura scrisă de Mario Vargas Llosa. Fiecare fasciculă din CPŞF, tipărită pe hârtie proastă de ziar, era un fel de “capsulă a timpului” pentru ideile de libertate şi democraţie.
Titus Filipas
Etichete: Adrian Rogoz, Fernand Braudel, Ideologia CPŞF, Ideologia Şcolilor Centrale, Ioan Eliade Rădulescu, libertate şi democraţie, Mario Vargas Llosa, Nicolae Ceauşescu, Petrache Poenaru, Romania Neoacquistica, Romania Orientală, România, Titus Filipas