Lacul lebedelor

Cum a ajuns dirijorul Antonin Ciolan „CRIMINAL DE RĂZBOI“ http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/cum-a-ajuns-dirijorul-ciolan-criminal-de-razboi-295509.html Tata îmi povestea că a văzut la Odesa baletul “Lacul lebedelor”. A rămas impresionat de calitatea spectacolului. Dincolo de tensiunea permanentă cerută de pregătirea de luptă în condiţiile de război, cu activităţi economice şi culturale îşi petreceau timpul soldaţii români, iar nu cu “uciderea de evrei”, aşa cum se spune acum. Toată lumea, inclusiv localnicii, era mulţumită cu atmosfera de echilibru şi viaţa de relativă bunăstare din Odesa care fusese organizată de către autorităţile române din Transnistria. Atmosfera aceasta venea după foametea pe care a întreţinut-o Stalin acolo. Clădirea Teatrului de balet din Odesa fusese proiectată în secolul XIX de arhitecţii vienezi F. Fellner şi H. Helmer, şi a fost inaugurată la anul 1887. În august 1885, când Mihai Eminescu sosea la Odesa, teatrul acela era în construcţie. Eminescu s-a mulţumit doar să privească, îndelung, marea. Aceiaşi arhitecţi vienezi au proiectat şi clădirea teatrului naţional din Iaşi, inaugurată la 1896. Cele două teatre, din Odesa şi Iaşi, au incorporată în structura lor ideea arhitectonică de auditorium în stil Louis XVI. Aşa că există o legătură organică între Odesa şi Iaşi. Cu plăcere, şi amicilor mei de pe blogul http://nastase.wordpress.com/2013/03/07/arhiva-mitrokhin-procesele-spectacol-1/
Titus Filipas

Etichete: Basarabia, Romania Neoacquistica, Romania Orientală, România, Titus Filipas, Transnistria