Mappa Europae, 1536

Această Mappa Europae din anul 1536 http://nastase.wordpress.com/2013/01/24/scrisoare-de-motivare/ îmi oferă prilejul unor comentarii. Vedeţi că la 10 ani după bătălia de la Mohaci, Ungaria este limitată numai între Dunăre şi rîul Savus (aceasta-i vechea denumire latină), devenit rîul Sava în Evul Mediu. Multă, multă vreme am crezut că-i o denumire slavonă. Dar nu, nu este. Are sorginte antică de necontestat. Pe valea rîului Savus au coborît legiunile lui Traian atunci când au cucerit Dacia. Savus este axă longitudinală de apă curgătoare pentru provincia Sirmium care a dat zece împăraţi romani (printre care şi pe Aurelian)! Se discută iarna mult la noi despre varza murată şi despre modul de preparare, şi conservare, a cărnii de porc. „De unde vine obiceiul ?”, se mai pune şi întrebarea aceasta. Nu de la unguri, nu de la huni (am fost uimit să citesc interpretarea!), nu de la daci, nici măcar de la romani ! Obiceiul este foarte, foarte vechi, vine din perioada hallstattiană, şi este asociat celţilor (alte nume echivalente : galii, galaţii, galatenii, dacii hiperboreeni), un popor de extraordinară mobilitate (astfel, avem Galiţia la Nord de Bucovina de Nord, dar avem Galiţia şi în partea de Nord-Vest a penisulei iberice !). Celţii au adus varza din Asia prin secolul V înainte de Hristos, şi au fost de asemenea cei care, în Europa, au folosit prima oară modul de preparare a cărnii de porc cu sare. A, şi erau avizi să obţină controlul asupra ocnelor de sare de foarte bună calitate. Pentru aceasta Boii (un trib de celţi) şi Tauriscii (alt trib de celţi) au atacat Buridava (Ocnele Mari). Regele dac Burebista (supranumit Celtohtonul) îi va învinge şi îi va fugări pe hoţii primului trib până la cuibul lor din Boemia (cu alte scopuri ajunge acolo Mihai Viteazu). Bohemia este reprezentată pe Mappa Europae a lui Sebastian Münster în partea interioară a cercului de pădure situat pe harta lui Münster un pic mai sus de centru. Alţi galateni, Tauriscii (sau Noricii) erau aliaţi cu Boii. Din acest motiv nici ei n-au scăpat de mânia regelui Burebista. Expediţia lui de pedepsire a celţilor Norici merge în amonte pe valea rîului Savus. Cursa lui Burebista pe valea lui Savus va atrage atenţia imperatorilor romani asupra Daciei. Dar mai este ceva absolut extraordinar pentru a înţelege mai bine istoria noastră prin construcţia unui “discurs secund”. Această Mappa Europae a lui Sebastian Münster, înfăţişată pe coperta unu a cărţii lui Adrian Năstase este în sincronism cultural cu începutul dosarului Capitulaţiunilor (tot la anul 1536), despre care se vorbeşte atât de mult în istoria principatelor noastre. Pe malul din dreapta al Dunării se mai vede un lanţ muntos (Munţii Balcani), dar nu este trasată Via Militaris, vechi drum din vremea romanilor. Înainte de a ajunge la Varna, unde a dat celebra bătălie din anul 1444, Iancu de Hunedoara a urmat în fruntea trupelor sale un traseu foarte dificil în “Campania cea lungă” dintre 22 iulie 1443 şi 25 ianuarie 1444. A traversat Munţii Balcani prin Porţile lui Traian (nu îmi dau seama unde sunt localizabile Porţile lui Traian pe această hartă a lui Münster). Pe drum s-au mai alăturat şi 10 000 de valahi conduşi de Vlad Dracul. Pe firul Munţilor Balcani, Sebastian Münster a reprezentat şi un kink. Marcaj ce ar putea însemna două lucruri. Fie punctul de joncţiune al trupelor valahe care mergeau la întâlnirea cu Iancu de Hunedoara pe Drumul Domnului de rouă. Fie localizarea Porţilor lui Traian. Dar există şi a treia interpretare, aceea de simplu kink geografic fără de vreo semnificaţie istorică.
Titus Filipas

Etichete: Adrian Năstase, Fernand Braudel, Ideologia Şcolilor Centrale, Romania Neoacquistica, Romania Orientală, România, Titus Filipas