Traian Băsescu s-a remarcat pentru generarea, cu bani şi consilieri de la Cotroceni, a bietului articolaş “de relaxare” publicat de nature.com pe tema “plagiatului” decidentului şef aflat la Palatul Victoria. Iar bieţilor chimişti români Marius Andruh şi Daniel Funeriu, participarea la crearea diversiunii anecdotice pe teme juridice din revista britanică Nature le-a folosit personal ca paravan pentru ascunderea faptului major că aşa mari “savanţi chimişti români” favorizaţi în “mersul afară” de către tovarăşa Elena Ceauşescu, tema-i comună aici cu promovarea înainte de 22 decembrie 1989 a lui Traian Băsescu şi Mihai Răzvan Ungureanu, n-au creat măcar un singur startup pe baza “cercetărilor ştiinţifice originale” pe care le-au efectuat ei în chimie. Autorul articolului http://www.romanialibera.ro/opinii/editorial/o-sinucidere-cat-un-plagiat-lasitatea-lui-adrian-nastase-268231.html uită că tema principală, critică, şi foarte, foarte, foarte grea, nu este de fapt doctoratul, ci crearea de întreprinderi economice noi care să producă locuri de muncă în România! Bine, exemplul cu inventarea de anecdote pentru a fi catalogat drept “mare în cultură ori în ştiinţă” a fost dat pe vremuri de Gabriel Liiceanu.
Titus Filipas
Etichete: 1989, Adrian Năstase, Ideologia Şcolilor Centrale, Limba Română, Nicolae Ceauşescu, România, Titus Filipas
Blog ideologic Titus Filipas 