Document de valoare excepțională

Se poate corobora cu versiunea oficială trimisă de Kolb la Geneva și aflată în Arhivele Crucii Roșii Internaționale, unde poate fi liber consultată. / Documentul 189 / PREŞIDENŢIA CONSILIULUI DE MINIŞTRI / SECRETARIATUL GENERAL „CABINETUL PENTRU BASARABIA BUCOVINA ŞI TRANSNISTRIA” NOTĂ / 1944 luna Ianuarie, ziua 26 / SUMAR: Constatările făcute de Dl.Kolb, delegatul Comitetului Internaţional de Cruce Roşie de la Geneva cu ocazia vizitei făcute la ghettourile din Transnistria. Cu onoare se supune cunoştinţei Domnului VICE PREŞEDINTE al Consiliului de Miniştri copia raportului adresat Comitetului Internaţional al Crucii Roşii din Geneva de către Domnul Kolb, asupra vizitei făcute la ghettourile din Transnistria între 10-21 Decembrie 1943. Din cuprinsul acestui raport se desprind următoarele: I. Situaţia statistică a deportaţilor 1) Majoritatea evreilor deportaţi în Transnistria provin din cele două provincii „Basarabia” şi „Bucovina”, reocupate de Români în 1941, statul român pretinzând că măsura a fost luată în urma actelor violente şi crimelor săvârşite contra armatei române pe timpul cedării provinciilor precum şi datorită cauzelor de distrugere ale oraşului Chişinău şi altor oraşe din Basarabia de către populaţia evreiască în unire cu bolşevicii, înainte de retragerea acestora. 2) La această deportare s-a procedat în mod arbitrariu, fără a se trimite în faţa tribunalelor pe adevăraţii vinovaţi şi din această cauză actul de deportare s-a răsfrânt şi asupra nevinovaţilor. 3) Datorită condiţiilor insuficiente în care a avut loc deportarea, populaţia evreiască deportată a avut de suferit pierderi considerabile – pe care le evaluează la circa 241.000 persoane după datele statistice care au fost probabil culese pe cale particulară de la evreii cu care Dl.Kolb a luat contact chiar înaninte de vizita în Transnistria. 4) Deşi Dl. Kolb arată în cuprinsul raportului său la pagina 4, alin.1 şi 2, date statistice relative la deportarea evreilor care după Bukarester Tagesblatt se cifrează la 180.000 persoane, iar după Ministerul Afacerilor Interne (date oficiale) la 110.000 persoane (cifra de 180 000 e aberantă şi n-are suport documentar-Al.Moraru) Domnia sa nu ţine seama de datele oficiale ale Ministerului Afacerilor Interne şi complet eronat, după datele furnizate de către evreii interesaţi, afirmă în raportul său erori, pentru care nu s-a ostenit cel puţin de a le confrunta şi verifica cu datele oficiale. Datorită acestui procedeu, Statul Român este pus într-o lumină defavorabilă, întrucât din constatările făcute la faţa locului rezultă că populaţia deportată a avut în toate ocaziunile cel mai larg concurs din partea Statului român şi al autorităţilor locale, aşa după cum declară însuşi evreii din Transnistria. Dl. Kolb nu a ţinut cont nici cel puţin de rugămintea ce i-a fost adresată de către evreii din Transnistria care l-au rugat să intervină pe lângă statul român de a obţine permisiunea de a fi aduşi în ţara românească, preferând chiar viaţa de lagăr decât a rămâne în Transnistria care este ameninţată cu reocuparea de către bolşevici. Această dorinţă nu este decât convingerea pe care au căpătat-o de la coreligionarii lor deportaţi că Statul român duce o politică tolerantă în ceea ce priveşte asigurarea vieţii chiar a evreilor deportaţi şi pe care evreii localnici din Transnistria o preferă. II. Constatările făcute la faţa locului 1) Ghettoul Tiraspol Evreii au confirmat că sunt foarte mulţumiţi că au de lucru suficient şi sunt bine plătiţi, că au hrană bună, lemne de încălzit şi adăpost bun. Nu au formulat nici o reclamaţie şi nu au cerut nimic, declarând că sunt foarte mulţumiţi de viaţa lor actuală şi de tratamentul aplicat de către autorităţi. 2) Atelierele de la Odessa / Evreii au declarat că se câştigă suficient pentru a se întreţine. Nu au adresat nici o plângere şi nu au formulat nici o cerere decât că Dorohoienii, când se vor repatria, să poată pleca şi cei aflaţi la aceste ateliere. Atelierele care urmau a fi puse la dispoziţia lor au fost găsite în bună stare, bine aerisite şi luminate şi cu posibilităţi de încălzire. 3) Ghettoul din Balta a) Spitalul are puţine medicamente şi insturmente. Bolnavii sosiţi de la lucrarea podului peste Bug (Varvarovca şi Tribaty) sunt lipsiţi de lengerie. b) Orfelinatele de băieţi şi fete. Copiii îmbrăcaţi în parte în pulovere. Paturile cu cearşafurile noi. Starea sănătăţii părea destul de bună. Se simte nevoia de încălţăminte şi îmbrăcăminte. c) Farmacia duce lipsă de medicamente. d) Cantina distribuie masă gratuită la 120 persoane, fiind în bună stare şi cu veselă nouă. Alimentele se pot procura după piaţă la preţurile maximale. e) Munca evreilor este plătită cu 75 % din tariful pentru lucrătorii ucraineni. f) Comitetul de conducere a afirmat că trăiesc în foarte buni termeni cu autorităţile locale.g) Vizita făcută la una din locuinţele ghettoului a lăsat impresia că evreii trăiesc o viaţă lipsită de cea mai elementară higienă. S-a atras atenţiunea asupra pericolului la care se expun din această cauză atât evreii deportaţi cât şi populaţia indigenă din cauza epidemiilor care nu vor întârzia să apară. 4) Ghettoul Râbniţa Ghettoul a fost găsit bine întreţinut, cu libertate de a circula în oraş. Membrii comitetului au afirmat că trăiesc în bune relaţiuni cu toate autorităţile româneşti şi că evreii sunt foarte mulţumiţi de viaţa lor actuală. Evreii păreau bine hrăniţi. Se simte nevoia de îmbrăcăminte şi de lemne. Evreii pot cumpăra alimente la preţ maximal. Pâinea este furnizaţă de către primărie. Boli molipsitoare nu există. Corespondenţa funcţionează regulat. Prefectura furnizează pe lună evreilor: – 5000 kgr. Făină/- 500 kgr ulei/- 10000 kg cartofi/- 500 kgr brânză/- 250 kg săpun/- 1000 kg varză. 5) Ghettoul din Tulcin La întrebarea D-lui Kolb, evreii au declarat că sunt foarte satisfăcuţi de autorităţi în ceea ce priveşte libertatea şi bunăvoinţa fiind deasemenea mulţumiţi de situaţia lor. Ghettoul nu este închis şi nici păzit de poliţie şi face o bună impresie. Nu sunt bolnavi. Corespondenţa este destul de regulată. Se observă lipsa lemnelor de încălzit, a îmbrăcămintei, încălţămintei şi medicamentelor. 6) Ghettoul din Djurin Evreii au declarat că autorităţile se arată foarte binevoitoare. Cartierul nu este închis şi ghettoul are poliţie proprie. Corespondenţa soseşte destul de regulat. Ghettoul are o farmacie bine instalată. Un spital cu 32 de paturi, un orfelinat cu 56 orfani dintre care 21 localnici. O cantină unde se dă o dată pe zi mîncare pentru 1100 persoane. 7) Ghettoul Sargorod Acest ghettou a făcut o bună impresie şi a demonstrat că acolo unde omul este animat de pricepere şi sârguinţă poate realiza multe lucruri frumoase. Toate instituţiile publice s-a constata că sunt bine întreţinute, autorităţile româneşti dând tot concursul posibil. Şeful ghettoului a fost felicitat pentru munca desfăşurată. Doctorul Teich, şeful ghettoului a afirmat în repetate rânduri că este fericit de a lucra cu autorităţile româneşti, graţie cărora s-au putut obţine aceste rezultate satisfăcătoare. Orfelinatul, cantina şi spitalul au fost găsite în bune condiţiuni. Orfanii sunt sănătoşi şi este interesant a se vedea că au câştigat 5-6 kgr în greutate. 8) Ghettoul Cernoveţ Starea sanitară bună. Raporturile cu autorităţile româneşti, excelente. Corespondenţa destul de regulat. Evreii îşi cîştigă existenţa muncind în ateliere. Ghettoul are o cantină unde se distribuie 360 porţii zilnic. Se constată lipsa îmbrăcămintei de iarnă. 9) Ghettoul Moghilev Acest ghettou are: – un spital cu 130 paturi cu 8 medici plus 60 medici în ghettou; / – două farmacii bine aprovizionate; /- trei orfelinate cu 665 orfani; /- o policlinică; /- patru cantine; /- unsprezece ateliere, salariile fiind înre 4-12 RKKS pe zi; /- o asociaţie de caritate a femeilor evreice; /- o şcoală primară cu 7 clase; /- o şcoală industrială; /- o şcoală de meserii;/- o brutărie. Spitalul şi orfelinatele bine întreţinute. Ghettoul nu este închis. Circulaţia este liberă până la ora 20.00. Evreii au afirmat că sunt mulţumiţi de viaţa lor. Prefectul însă a făcut impresia că nu îi simpatizează pe evrei. Pe de altă parte s-a constatat că mortalitatea a scăzut odată cu venirea acestui prefect, care a luat măsuri practice pentru combaterea ei. Corespondenţa soseşte destul de regulat. Se simte lipsa de îmbrăcăminte, încălţăminte şi material de educaţie. 10) Ghettoul Smerinca Ghettoul este deschis, fără restricţiuni pentru locuitori. Starea sănătăţii locuitorilor şi copiilor ghettoului este bună. Evreii au raporturi excelente cu autorităţile române. Ghettoul are: – un spital /- o farmacie/- o grădină de copii/- un cămin pentru copii/- o cantină/- o sinagogă şi/- o baie cu instalaţii pentru deparazitare.Nu s-a formulat nici o plângere. Se constată lipsa de lemne, de care dealtfel duce lipsă şi populaţia indigenă, inclusiv autorităţile locale din toată Transnistria, din lipsa mijoacelor de transport şi a situaţiei speciale în care se găseşte acest teritoriu. Lipseşte îmbrcămintea şi încălţămintea. Cernăuţi / Relaţiile dintre reprezentanţii Guvernământului şi conducătorii evreilor sunt bune. Evreii rămaşi trăiesc într-un cartier special, unde în ultimul timp au fost adunați la un loc. O parte din evrei sunt în serviciul Guvernământului şi al Primăriei, unde sunt retribuiţi cu salarii ca şi românii, minus 15% pentru Casa Muncii. Domnul Guvernator şi-a înscris părerea şi măsuri aprobate de Dl. Profesor Mihai Antonescu ca evreii din Cernăuţi să nu fie obligaţi a mai purta steaua lui David. Această măsură urmează a se traduce în fapt imediat după sosirea cuvenitului ordin. Instituţiile de asistenţă socială ale evreilor au fost găsite satisfăcător. Chişinău / S-a observat că cea mai mare parte din Chişinău a fost distrusă de foc în timpul retragerii ruşilor în 1941 şi restaurarea executată de către autorităţile române, după aceia, este demnă de admirat. Diverse 1) Evreii originari din Transnistria şi care au trăit sub bolşevici sunt în bune relaţiuni cu evreii deportaţi. 2) Evreii ruşi m-au rugat să intervin pe lângă Guvernul Român pentru a le permite de a părăsi Transnistria odată cu coreligionarii lor români pentru a se instala în România, ei acceptând chiar de a fi ţinuţi ca ostatici într-un cîmp de concentrare decât de a recădea din nou sub administraţia sovietică. 3) Paragraful de mai sus, care se găseşte înscris în penultimul aliniat la paginei 24 din memoriu, ilustrează complet situaţia evreilor din Transnistria, care preferă o administraţie românească în lcoul celei sovietice, Românii dovedindu-se un popor blând şi cu înalte sentimente umanitare, chiar atunci cînd sunt constrânşi de a aplica vinovaţilor pedepse care nu intră în uzanţele sale şi că chiar dacă le aplică, acestea sun administrate cu multă generozitate. Acest paragraf, care este însuşi afirmaţiunile Domnului Kolb, trebuia să-l împiedice de a judeca printr-un raţionament superficial bazat pe date statistice necontrolate când D-sa trage concluzia că din cauza măsurii luate de Guvern, populaţia evreiască deportată a suportat o pierdere considerabilă de circa 241.000 de suflete, căci dacă adevărul ar fi fost acesta, Domnia sa putea fi sigur că populaţia evreiască din Transnistria, de cetăţenie sovietici, care a fost supusă la aceleaşi măsuri restrictive de deportare, nu i-ar fi cerut D-sale înalta ocorotire sub egida Crucii Roşii Internaţionale de a interveni pe lângă Guvernul Român ca să fie admisă în Ţară sub orice condiţie, numai ca să scape de sub noua stăpânire bolşevică. Domnul Kolb greşeşte complet când peste tot locul a constata personal ce au realizat şi ce concurs larg au dat Guvernul şi autorităţile române evreilor deportaţi, care nu au avut decât cuvinte de laudă şi de mulţumire pentru noi, când fiind în posesia unor date statistice neverificate şi obţinute de o manieră nefrancă, le admite ca valabile printr-un raţionament fals, Domnia sa obţinând statistica evreilor fie din reviste, fie de la evreii primiţi la Bucureşti, fie culese la faţa locului nemanifest, nu găseşte altceva de făcut decât să scadă din datele statistice numărul celor aflaţi actualmente în Transnistria şi diferenţa să o arunce în spatele Guvernului Român, pe care îl găseşte responsabil de aceste pierderi, fără a ţine cont că masele evreieşti erau bolşevizate completamente, fapt care le-au determinat la acte vexatorii şi crime comise la adresa armatei, autorităţilor şi populaţiei româneşti pe timpul cedării şi care ulterior şi-au părăsit căminele îngroşind rândurile bolşevicilor cu care s-au retras. Domnul Kolb, lipsit de această logică aruncă în sarcina Guvernului sute de mii de morţi şi dispăruţi, constatând în acelaşi timp că acelaş Guvern le dă evreilor pe timpul refugiului cel mai larg concurs pentru organizarea vieţii în condiţiuni optime omeneşti. Cocluziunile Domnului Kolb 1) Deportarea evreilor în Transnistria constiuie „o pagină neagră în istoria ţării”. 2) Pentru elveţian, crescut în respectul drepturilor omului (nici o pedeapsă fără judeactă, nici o judeactă fără lege) măsuri arbitrare care lovesc în nevinovaţi sunt de neînchipuit. 3) Poporul elveţian, compus din 4 naţionalităţi a demonstrat că este posibil de a trăi în perfectă armonie, existând acelaşi spirit de justiţie pentru toate, fără ca partea cea mai numeroasă să exercite o predominare absolută pe care să nu o posede şi fracţiunea componentă cea mai mică. 4) Acest spirit de dreptate a permis poporului elveţian, de limbi diferite, să fie unit frăţeşte chiar în momentele cele mai turburi din istoria sa modernă. 5) Acelaş spirit de justiţie trebuie să domnească şi în România şi în consecinţă populaţia evreiască deportată trebuie să fie redusă şi repusă în drepturile sale, ştiut fiind că România va avea nevoie de braţe şi intelegenţe numeroase pentru a-şi vindeca rănile războiului. 6) Guvernul Român a aprobat: a) repatrierea evreilor originari din judeţul Dorohoi; b) repatrierea orfanilor deportaţi; c) repatrierea unui oarecare număr de priveligiaţi foşti funcţionari, pensionari, văduve de război, decoraţi, etc. 7) Guvernul român este rugat de a permite reintrarea în ţară a tuturor evreilor deportaţi, fără nici o excepţie, această măsură fiind în interesul ţării şi scăpând astfel de la o nouă catastrofă un mare număr de nenorociţi. Lumea întreagă va aprecia orice măsură menită să atingă acest scop umanitar şi va ţine cont de ea. 8) Legile speciale, ordonanţele şi dispoziţiunile care se opun reântoarcerii evreilor trebuiesc abrogate, pentru a li se da posibilitatea de a se întoarce la viaţă în condiţiuni normale dispunând astfel de menţinerea vechilor proprietăţi şi câştigarea existenţei prin muncă, aplicându-li-se aceleaşi legi civile şi economice ca şi celorlalte minorităţi din ţară. 9) Bunurile confiscate, valorând circa 60-70 miliarde, cum şi veniturile pierdute evaluate la 12-15 miliarde, impun Guvernului de a ajuta pe evreii care ar reveni pentru a deveni buni cetăţeni; această măsură i-ar împiedica de a face opoziţii, de a produce turburări şi acte de separaţiune. Ajutorarea aceasta s-ar putea face prin acordarea de credite suficiente, eventuale prin mijlocirea unor cooperative formate de comun acord. Semnele necesare s-ar putea scoate din averile confiscate evreilor şi ar putea fi rambursabile pe bază de procent din câştigul anual al Cooperativelor care al lucra sub controlul special al Statului şi sub conducerea reprezentanţilor Guvernului şi asociaţiilor evreieşti. 10) Dl. Kolb şi-a exprimat dorinţa de a fi primit în audienţă de Dl.Profesor Mihai Antonescu, Vice Preşedintele Consiliului de Miniştri, pentru a-i expune şi alte chestiuni în legătură cu readucerea evreilor din Transnistria.ALEXANDRU MORARU, istoric-arhivist şi publicist (mun. Chişinău) – SFÂRŞIT – Nota: Copiile documentelor originale se păstrează la autor. Sursa: Tribuna Basarabiei (Preluarea textelor este libera, doar cu menţionarea sursei articolului.) Etichete: Alexandru Moraru , Documente de arhiva , Ion Antonescu , Istorie , Maresalul , No Comment ** http://asymetria-anticariat.blogspot.com/2012/03/constatarile-facute-de-dlkolb-delegatul.html
Pentru conformitate,
Titus Filipas

Etichete: , , , ,


%d blogeri au apreciat asta: