MANIFESTUL SOCIALIŞTILOR ŞI COMUNIŞTILOR ROMÂNI

+Restauraţia colonială a dus la prăbuşirea economică şi socială a României. […] Dezindustrializarea României, dezorganizarea agriculturii, prabuşirea finanţelor, comerţului, sistemului bancar au atras dupa ele zdruncinarea neîntrerupta a relaţiilor sociale, veşnica nesiguranţă şi agitaţie caracteristice societăţii burgheze. Concentrarea mijloacelor de producţie şi a proprietăţii în mâini tot mai puţine, şi nu neapărat indigene, a condus la crearea statului de tip gangsteresc, în care o minoritate hotărăşte soarta de mizerie a imensei majorităţi a cetăţenilor. Statul este condus de un commando reprezentând criminalitatea organizată şi care administrează treburile publice strict în interesul grupărilor mafiote. […] Prin globalizare, burghezia naţională cade ea însăşi în mrejele intereselor supra-statale, pierzându-şi astfel influenţa în ţara pe care au stăpânit-o în perioada de ascensiune. […] Dacă burghezia este prizoniera propriilor evoluţii, faimoasa clasă de mijloc a dispărut în aceşti 21 de ani. Clasa muncitoare a fost împinsă spre proletarizare şi lumpenizare. Odată cu ea, întreaga masă salarială, fie ea din mediul privat ori din sistemul bugetar, este împinsă spre proletarizare şi lumpenizare. […] Nu numai condiţiile materiale de trai s-au deteriorat catastrofal pentru majoritatea cetăţenilor, ci şi demnitatea personală a fost injosită nepermis de mult. […]Capitalul, ca forţă socială, trebuie să se întoarcă la întreaga societate, cu efecte pentru toţi cetăţenii. Criza permanentă a capitalismului se perpetuează de multă vreme tocmai din pricină că burghezia aplică acelaşi tipar: distrugerea premeditată a unei mari mase de forţă de producţie, cucerirea de noi pieţe şi exploatarea mai intensa şi mai intensivă a vechilor pieţe. […]Putem defini asemenea rezolvări ca fiind asasine. Când, la sfârşitul deceniului IX al veacului trecut, se puneau în mişcare aşa zisele „revoluţii de catifea”, urmate de Lovitura de Stat sângeroasă de la Bucureşti, se puneau, de fapt, şi bazele GENOCIDULUI la care este condamnată populaţia României. Cetăţenii sunt supusi pauperizarii şi înfometării, veniturile lor sunt dijmuite sălbatic pentru ca oligarhia să poarte războaie de agresiune în diferite părţi ale lumii, la remorca imperialismului mondial, totodată ca privilegiile să se menţină în cercul restrâns al stăpânilor planetei. în acest scop mica proprietate şi cea mijlocie au fost practic desfiinţate, de vreme ce 90% din societate nu le are. Putem să spunem că procentele de 10% proprietari au averile tocmai fiindcă 90% nu mai au nimic decât leafa, şi aceea nesigură, supusă capriciilor celor ce deţin puterea politică şi economică. Astfel se confirmă, încă o dată, că istoria lumii este istoria luptei dintre bogaţi şi săraci. […] Există o serie de factori care acţionează conjugat pentru a controla evenimentele. Producători de armament, bancheri, generali, politicieni, servicii secrete, de diversiune şi dezinformare, şi care cheltuie sume colosale de bani, pun la cale felurite scenarii, ca într-o veritabilă conspiraţie împotriva păcii şi a umanităţii, menite să consolideze poziţiile stăpânilor planetei. Popoarele nu intră în această ecuaţie decât ca masă de manevră şi carne de tun. Neîncetatele războaie locale sunt preludiul conflagratiei globale. Poporul român nu face excepţie de la regulă. Prin nesăbuinţa politicienilor, ţara noastră a ajuns o rotiţă în angrenajul războaielor de jaf şi de cotropire. Este prematur să ne pronunţăm şi cu privire la beneficiile strategice ale aderării noastre la UE. Până în prezent aderarea ne-a adus distrugerea capacităţilor productive, şomajul, nesiguranţa zilei de mâine, învrăjbirea minorităţilor etnice, datorii şi servituţi de tip colonial. Avantajul liberei circulaţii nu compensează pierderile economice şi sociale suferite. […] Considerăm că numai o Europă socială merita să fie susţinută. Ne pronunţăm pentru solidaritate activă cu PSE. […] În cei 21 de ani care au trecut de la lovitura de stat, politicienii de la Bucureşti au îngustat dramatic libertatea de acţiune a politicii externe româneşti şi aU amanetat viitorul ţării prin nenumărate aranjamente oneroase. Dacă toate guvernările post-decembriste se fac vinovate de politici antiromâneşti, se cuvin totuşi menţiuni speciale pentru regimul CDR din perioada 1996-2000 şi pentru regimul Băsescu-Boc, deoarece acestea au pus ţara şi sub jugul FMI, cu consecinţe nefaste pentru România. […] Pornim de la necesitatea evaluării corecte a rolului statului în rezolvarea problemelor societăţii româneşti. Nu considerăm statul ca fiind un instrument cu ajutorul căruia o minoritate îşi exercită propria politică şi conduce societatea în dauna interesului general al naţiunii. Considerăm statul ca fiind poporul însuşi, cu instituţii menite să asigure planificarea strategică a activităţilor economice, asigurarea şi protejarea drepturilor fundamentale ale omului şi cetăţeanului, consolidarea unei societăţi drepte şi echitabile pentru fiecare om în parte şi pentru colectivitate în ansamblul său. Funcţiile statului, de protecţie socială, cele deja cunoscute din perioada construcţiei socialiste, respectiv asigurarea şi garantarea locului de muncă pentru toţi oamenii, gratuitatea învăţământului, culturii şi a reţelei sanitare, a locuinţei, nu se pot înfăptui fără ca statul să deţină pârghiile necesare. Prin urmare statul trebuie să gestioneze industriile strategice, respectiv industria grea, constructoare de maşini, de extragere şi prelucrare a materiilor prime. De asemenea, pentru a împiedica preţurile de speculă, practicate în întreaga lume capitalistă, la alimente, medicamente, materie primă, materiale de construcţii şi produse de uz casnic si gospodaresc, statul va trebui sa conlucreze si sa sustina dezvoltarea micilor industrii locale, IMM-urile, cooperaţia meşteşugărească şi reţeaua comercială de desfacere a produselor. Creditul de stat va fi orientat spre susţinerea activitătilor productive din industrie şi agricultură şi din alte domenii conexe. Totodată, prin măsuri adecvate, trebuie prevenite şi înlăturate ravagiile provocate de fondurile speculative, de şarlatania tiranică a băncilor, de costurile uriaşe ale intermediarilor, lobby-ştilor, de costurile de întreţinere a datoriilor, de speculatiile bursiere. Altă măsură pe care o considerăm necesară este confiscarea averilor dobândite prin jefuirea avutului public sau retrocedări frauduloase. Concomitent trebuie introdus impozitul progresiv, dezvoltarea unei agriculturi de tip industrial, pentru a se asigura securitatea alimentară a consumatorului român. Toate activităţile productive se vor desfăşura după un plan general şi vor fi orientate spre satisfacerea nevoilor oamenilor şi rentabilizarea producţiei, nu înspre profitul nemeritat şi care se scurge în buzunarele marilor capitalişti. Vom introduce, de asemenea, obligativitatea muncii, astfel că singurele mijloace de îmbogăţire să fie munca si meritul şi nu privilegiile de rang şi de avere, care trebuie eradicate din viaţa societăţii. Edificarea societăţii eliberată de corupţie şi haos nu se poate realiza fără o educaţie corespunzătoare a societăţii. Legile contradictorii date în învăţământ urmăresc, pe de o parte, ca el sa îşi piardă caracterul public iar, pe de altă parte, ţintesc un proces educativ negativist, menit să zdruncine încrederea oamenilor în puterea lor de organizare, în valorile care solidarizează societatea şi fac posibile progresul şi civilizaţia. Acest lucru trebuie schimbat neîntârziat şi trebuie promovată o educaţie bazată pe ideile umaniste, pe altruism, grija faţă de om şi de nevoile sale materiale şi spirituale. Societatea româneasca este în prezent măcinata de dezbinare, şomaj şi sărăcie. De aceea ne simţim datori să vă reamintim, tuturor cetăţenilor, că voi sunteti aceia care, într-un trecut recent, construiaţi hidrocentrale, vapoare, poduri mareţe peste Dunare, oraşe, şosele, avioane şi locomotive, fabrici, uzine, combinate faimoase, prin urmare ştiţi şi să munciţi şi să vă organizaţi viaţa altfel decât sunteţi siliţi să trăiţi în aceşti ani de regres pe toate planurile. […] Comuniştii au mai scos o dată ţara din impas. După cel de al II-lea Război Mondial au planificat şi realizat industrializarea României, modernizarea agriculturii, urbanizarea şi alfabetizarea, ridicând poporul la nivelul civilizaţiei contemporane. Chiar şi în perioada critică din deceniul IX al veacului trecut, îndeosebi în perioada 1984-1989, când acelaşi FMI impunea regimului măsuri antipopulare, când se produsese şi blocada economică menită să compromită conducerea ţării, când complotiştii din interior sabotau şi dezorganizau tot ce se putea, era vorba de o criză de aprovizionare cu unele produse, nu se punea în discuţie trecerea salariaţilor în şomaj, închiderea, lichidarea sau înstrăinarea obiectivelor economice, ciuntirea salariilor şi pensiilor. Dar, cu toate dificultăţile şi greşelile, la momentul 1989 România nu avea datorie externă, iar BNR tezauriza 200 de miliarde de dolari excedent bugetar, ca să nu mai facem referire şi la avuţia naţională lăsată moştenire şi care i-a îmbogăţit pe potentaţii zilelor noastre şi pe stăpânii lor dinafara ţării. […] + Sursa http://www.pensionariicomunisti.ro/index.php?ID=3
Comentariul meu : Observ că este respinsă din nou agricultura răzeşească. Păi tocmai din cauza aceasta s-a prăbuşit la noi sistemul comunist ! Apoi, nu se face o focalizare asupra noilor forţe de producţie care pot fi implementate cu succes pentru noua economie din România ! Acest nou program comunist ne condamnă de fapt la stagnare. Cadrul său ideologic conceptual nu diferă prea mult de vechiul sistem ideologic al lui Nicolae Ceauşescu. Pe această bază ideologică precară, chiar nu se poate construi nimic bun în România!
Titus Filipas

Etichete: , , , , , , , , ,

2 răspunsuri to “MANIFESTUL SOCIALIŞTILOR ŞI COMUNIŞTILOR ROMÂNI”

  1. România – ATUNCI și ACUM Says:

    […] “Când, la sfârşitul deceniului IX al veacului trecut, se puneau în mişcare aşa zisele “revoluţii de catifea”, urmate de Lovitura de Stat sângeroasă de la Bucureşti, se puneau, de fapt, şi bazele GENOCIDULUI la care este condamnată populaţia României. Cetăţenii sunt supusi saracirii şi înfometării, veniturile lor sunt dijmuite sălbatic pentru ca oligarhia să poarte războaie de agresiune în diferite părţi ale lumii, la remorca imperialismului mondial, totodată ca privilegiile să se menţină în cercul restrâns al stăpânilor planetei. In acest scop mica proprietate şi cea mijlocie au fost practic desfiinţate, de vreme ce 90% din societate nu mai are aproape nimic.” – Titus Filipas […]

  2. România – ATUNCI și ACUM | Lupul Dacic Says:

    […] “Când, la sfârşitul deceniului IX al veacului trecut, se puneau în mişcare aşa zisele “revoluţii de catifea”, urmate de Lovitura de Stat sângeroasă de la Bucureşti, se puneau, de fapt, şi bazele GENOCIDULUI la care este condamnată populaţia României. Cetăţenii sunt supusi saracirii şi înfometării, veniturile lor sunt dijmuite sălbatic pentru ca oligarhia să poarte războaie de agresiune în diferite părţi ale lumii, la remorca imperialismului mondial, totodată ca privilegiile să se menţină în cercul restrâns al stăpânilor planetei. In acest scop mica proprietate şi cea mijlocie au fost practic desfiinţate, de vreme ce 90% din societate nu mai are aproape nimic.” – Titus Filipas […]

Comentariile sunt închise.


%d blogeri au apreciat asta: