Despre Ungaria, Transilvania, România

„1 decembrie 1918”, comentariu despre Ungaria, Transilvania, România, prilejuit de articolul http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/cum-a-rupt-maniu-ardealul-de-ungaria-246588.html Teoretic, şi prin voinţa iniţială a contelui von Beust, după Compromisul/Ausgleich de la 1867, Parlamentul instalat la Budapesta trebuia să reprezinte, şi să servească, toate popoarele din Transleithania. În realitate, clasa politică maghiară a recurs la malversaţiuni, înşelătorii, ameninţări, pentru a-şi asigura dominarea etniei lor în Transleithania, şi pentru a maghiariza forţat celelalte etnii. Banii colectaţi de la toate popoarele din Transleithania pe baza unor legi de impozitare votate de Parlamentul din Budapesta trebuiau folosiţi, în intenţia iniţială a contelui von Beust, în mod echitabil pentru toate popoarele din Transleithania. Dar clasa politică maghiară i-a deturnat, de exemplu, pentru şcoli exclusiv cu predare în limba maghiară, şcoli care practicau metodologia sistematică a maghiarizării popoarelor din Transleithania (de exemplu în zona iazygilor antici romanizaţi dintre Tisa şi Dunăre erau înainte preponderente satele româneşti, însă acelea au dispărut complet prin aplicarea ideologiei maghiarizării). Clasa politică maghiară a surprins de asemenea bine legea progresului capitalist industrial, şi ea s-a străduit după anul 1867 să creeze o clasă muncitorească maghiară puternică. Acea muncitorime maghiară a devenit ulterior masa de manevră a cominternistului Bela Kun. Bizar, însă aproape toată clasa politică maghiară a fost apropiată sufleteşte de ţelurile iredentiste ale bolşevicului Bela Kun care fondase Republica Sovietică Maghiară, singurul proiect de Ungaria Mare aproape concretizat după colapsul unguresc din 1526, la Mohaci. Ştim că numai Armata Regală Română a oprit trupele lui Bela Kun şi a desfiinţat Republica Sovietică Maghiară. Însă activiştii ei au rămas! Unul dintre activiştii maghiari bela-kunişti, pe nume Fóris István, a devenit în anul 1921 membru fondator al Partidului Comunist din România ! Tovarăşul Fóris István a cunoscut o ascensiune puternică în PCR, devenind chiar secretarul său general, sub numele Ștefan Foriș. Iar comunistul român Nicolae Ceauşescu îl adula pe Ștefan Foriș! Nu trebuie uitat că Imre Nagy a fost unul dintre locotenenţii cominternistului Bela Kun. Faimoasa revoluţie maghiară de la 1956 nu a fost atât anti-comunistă, cât exacerbat iredentistă. De altminteri, se ştie că a existat o conivenţă între Imre Nagy şi Nikita Hruşciov pentru sacrificarea României prin cedarea Transilvaniei. Doar intervenţia secretă, însă foarte energică, a liderului chinez Ciu -En –Lai pe lângă conducerea sovietică supremă a stopat proiectul iredentist al lui Imre Nagy. Acel iredentism maghiar al revoluţiei din 1956 şi-a pus amprenta asupra „revoluţiei române” din decembrie 1989 (vezi gaura din drapel!). Exact la acel moment a intrat România în faza probabil ireversibilă de dizolvare (prin regionalizări şi autonomii).
Titus Filipas

Etichete: , , ,


%d blogeri au apreciat asta: