Opiniile unui înţelept

+● Jurnalul Naţional: Domnule Brătianu, în 1990, am avut privilegiul de a-mi acorda unul dintre primele interviuri după ce aţi revenit în România, de la Paris. M-aţi uimit atunci, declarând că dacă nu vom fi atenţi, în câţiva ani, România va deveni „raiul traficanţilor de prostituate, de droguri, de copii” etc, ceea ce pentru noi suna atunci ca o Apocalipsă. Mărturisesc că am avut o mare reţinere în a publica acele declaraţii prăpăstioase. Din păcate, tot ce aţi anticipat atunci, iată s-a adeverit, cu asupra de măsură. Dar, să revenim la oile noastre. În ultimii ani aţi dispărut de pe scena politică. Ce se întâmplă? Văd că sunteţi bine, sănătos, în mare formă cum se spune. / ● I.I. Brătianu: Am dispărut, dar de pe scena teatrului de marionetă, pentru că nu poţi numi politică ceea ce se întâmplă azi în România. Numai lozinci tâmpite, aceleaşi personaje, care nu au nimic comun cu ceea ce se numeşte ideologie, nişte inşi unsuroşi, dornici doar să pună mâna pe putere şI să se îmbogăţească. Eu am spus şi în Parlament, ca deputat, la începutul anilor ’90, că, de exemplu, din cauza politicienilor corupţi, România va deveni placa turnantă a drogurilor şi a traficului de carne vie. Uitaţi ce se întâmplă azi cu nenorocitele astea de etnobotanice. Se vând liber, din dughene plasate în jurul şcolilor, mor copiii, părinţii sunt disperaţi şi nimeni nu mişcă un deget. Nu poţi să nu faci legătura între interesele celor de la putere şi răspândirea acestor otrăvuri. Ca să nu mai vorbim că vedem azi cum se surpă pământul peste casele oamenilor, pentru că s-au defrişat cu sălbăticie munţii în toată ţara. Să nu-mi spuneţi că politicienii nu ştiau de aceste defrişări ilegale. Ba, şi-au făcut legi şi le-au aprobat în Parlament, ca să poată defrişa şi fura şi mai mult. Apoi, toată industria a fost dată la fier vechi, oamenii au fost lăsaţi pe drumuri, iar ei, aşa- zişii politicieni, familiile, prietenii şi toată gaşca lor, şi-au umplut buzunarele./● Jurnalul Naţional: Şi nu s-a pus nimic în loc, nu s-au creat alte locuri de muncă./ ● I.I. Brătianu: S-au distrus sistemele de irigaţii, s-au închis serele, crescătoriile de păsări etc, pentru că, chipurile, erau comuniste. Românii au ajuns sclavi prin lumea largă, culegători de fructe şi legume, inginerii fac zidărie sau spală vase, profesoarele lucrează ca femeii de serviciu, fetele se prostituează, unii ajung chiar să-şi vândă organele. În ţară, intelectualii sunt ignoraţi sau persiflaţi, pensionarii au ajuns bătaia de joc a guvernanţilor, nu au bani nici de medicamente, oamenii vârstnici, în general, sunt supuşi unui veritabil genocid. Ce să caut eu în acest hârdău de spurcăciune? Eu nu pot să-mi pun semnătura pe un lucru incorect, pe o decizie care este îmoptriva poporului meu. S-ar răsuci în mormânt Brătienii, înaintaşii mei, dacă aş fi părtaş la această crimă naţională. Niciodată poporul român, care a trecut prin multe dar a reuşit să-şi păstreze demnitatea, nu a fost atât de umilit, de călcat în picioare, de ponegrit. Niciodată! / ● Jurnalul Naţional: Totuşi, suntem acum membri ai Uniunii Europene, poate asta ne va ajuta să ieşim… / ● I.I. Brătianu: Asta-i o gogoriţă. S-a pornit prost. De fapt, asta s-a vrut de la început. Bancherii mapamondului au decis să se facă aşa-zisa monedă comună, fără să se instituie şi o fiscalitate comună, o guvernare şi o admnistraţie comună. Iată ce se întâmplă azi în Grecia, dar şi în Irlanda, Italia, Spania, Portugalia. Şi ăsta-i doar vârful aisbergului. Deja, toţi vor să scape de euro, cad băncile ca muştele. America a devenit cel mai mare datornic al lumii. Şi, repet, astă-i doar începutul./ ● Jurnalul Naţional: Şi noi ce facem? Cum o să ne descurcăm?/● I.I. Brătianu: Noi va trebui să facem rost de yuani şi de câte o gamelă. Vrem nu vrem, viitorul este al Chinei. O să ajungem să stam la coadă cu gamela în mână ca să nea dea chinezii o mână de orez./● Jurnalul Naţional: Sper că previziunea asta nu se va adeveri. Văd că, după 21 de ani, aţi rămas la fel de prăpăstios. De aceea, propun să schimbăm subiectul. Este adevărat că l-aţi cunoscut pe mareşalul Antonescu?/● I.I. Brătianu: Da, în timpul războiului, eram copil, tata se retrăsese la moşie, scârbit şI el de politică. Era perioada în care se rechiziţionau pentru front fel de fel de produse: cereale, animale, fructe şi tot ce era necesar pentru soldaţi. Mareşalul l-a chemat pe tata la Bucureşti. M-a luat şi pe mine cu el. Era mândru că după atâtea fete, avea în sfârşit şi un băiat. A fost şi un mic incident, pentru că tata n-a vrut să predea pistolul la intrarea în palat, dar a sunat generalul şi a ordonat să nu i se ia pistolul. „Lăsaţi-l, e prietenul meu, iar pistolul e al ţării”- a spus Antonescu. Ne-a primit cu prietenie, se cunoştea bine cu tata, m-a luat pe genunchi, m-a mângâiat. Eram prea mic, aveam doar 4-5 ani, ca să înţeleg ce discutau, dar mi-am dat seama că se întâmplă ceva grav, că „oamenii mari” erau foarte înrijoraţi. Mai târziu am înţeles despre ce era vorba, pentru că zilele următoare au venit la moşie vreo 50 de evrei, printre care erau avocaţi, ingineri, profesori. Mama se scula dimineaţa la ora patru şi le gătea, special pentru ei, mâncare cuşer. După mulţi ani, în exilul meu din Franţa, printre cei care m-au ajutat cel mai mult s-au aflat şi câţiva dintre aceşti evrei de ispravă, pe care tata şi Mareşalul i-au salvat atunci. Orice ar spune cozile de topor de azi, pentru mine, Mareşalul Antonescu va rămâne un om de stat important, un erou al neamului românesc.+ http://www.jurnalul.ro/special/cum-vede-un-bratianu-politica-romaneasca-ce-sa-caut-eu-in-acest-hardau-de-spurcaciune-597325.htm
Pentru conformitate,
Titus Filipas

Etichete: , , , ,


%d blogeri au apreciat asta: