În articolul său despre Étymologie din Enciclopedia franceză (chiar şi dascălul Trăsnea ştia ceva despre Etimologie recitând cartea de „gramatică raţională” a lui Măcărescu!), un articol inspirat de lectura lui Bonnot de Condillac şi Moreau de Maupertuis, fiziocratul Anne-Robert-Jacques Turgot afirma un adevăr ce ne interesează foarte mult şi acum. Deşi este limpede că, datorită vicisitudinilor istoriei noastre cumplit tarate de prezenţa fanarioţilor, naţiunea noastră îl citeşte pe iluministul Turgot numai cu o foarte mare întârziere : „În propăşirea spirituală a omenirii, toate naţiunile pleacă de la acelaşi punct, şi merg către aceeaşi ţintă, urmând mai mult ori mai puţin acelaşi itinerar în Sfera Valorilor, dar în ritmuri proprii şi diferite. Unele naţiuni întârzie poate prea mult pe acest drum, după cum altele avansează poate prea repede. Limbajul unei naţiuni este într-un foarte mare grad o proiecţie a ideilor asimilate de acea naţiune. Starea limbajului unei naţiuni este măsura integrală a progresului acelei naţiuni. Şi întrucât limbajul este un agregat al ideilor îmbrăţişate de un popor, el constituie bogăţia culturală quintesenţială pentru acel popor.” Cu plăcere, şi amicilor mei de pe blogul http://nastase.wordpress.com/2011/10/30/recensamantul-%e2%80%93-oglinda-guvernarii/
Titus Filipas
Archive for octombrie 2011
Etimologia la Turgot şi Măcărescu
octombrie 31, 2011Cetatea Aradului
octombrie 27, 2011„-Cine a construit Cetatea Aradului?” /-„Nu ştiţi? Maria Tereza.” http://www.romanialibera.ro/actualitate/transilvania/cum-s-a-reinventat-societatea-civila-in-arad-242363.html În realitate Cetatea Aradului a fost construită de corpul de ingineri militari ai Imperiului Habsburgic. Iar modelul folosit pentru Cetatea Aradului era franţuzesc, şi fusese inventat de Sébastien Le Prestre, Marchiz de Vauban. Altă întrebare : -„Cine a dat Habsburgilor pământurile acelea vechi româneşti? /- Un general prinţ latin, cu numele Eugène de Savoie-Carignan.” Când se scrie istoria generală şi completă a corpurilor de ingineri militari, povestea începe cu prezentarea unor imagini de pe Columna lui Traian. Aceasta-i istoria adevărată ! Dar acum, cel puţin despre o imagine aflată pe Columna lui Traian (călăreţul sarmat catafract) se afirmă că ar reprezenta un cavaler ungur. Treptat, treptat, ni se fură drepturile şi istoria.
Titus Filipas
Semnificaţia de astăzi a regalităţii
octombrie 26, 2011Academicianul Dinu C. Giurescu definea cel mai bine semnificaţia de astăzi a regalităţii în România : Coroana regală este o cale prin care România îşi poate reafirma suveranitatea, regalitatea este o voce prin care România îşi poate clama suveranitatea împotriva tuturor puternicilor lumii. (dintr-o emisiune TV)
Titus Filipas
Versiunile de trecut ale fiecăruia
octombrie 24, 2011Dan Culcer : „O memorie comună, în care să se confrunte liber versiunile de trecut ale fiecăruia. Problema arhivelor, deci a memoriei comune, nu este simplă. Arhivele de stat ale României nu mai pot asigura, în multe cazuri, păstrarea corectă a documentelor. Aceasta este o realitate. Dar retrocedarea documentelor de interes istoric comun, nu doar unguresc, nu se poate face fără asigurarea accesului la acestea pentru toți cercetătorii interesați. Comunitarismul duce la aberații. Naționalismul românesc, fără eforturi financiare, nu poate răspunde negativ unor cereri de retrocedare, fondate legal, fiindcă au documentele au fost preluate abuziv de Ministerul de Interne, adică și de Securitate, la ordin politic și fără forme legale. Dar istoria, și memoria mea, notează că vreme de cinci decenii, între 1944 și 1989, arhivele din România au fost devalizate de mii de documente, legal sau ilegal. Arhiviști unguri și români din România, cetățeni români, indelicați, atrași de șperțuri, au scos din arhivele din Cluj sau Tg. Mureș și au vândut cui avea bani și interese, documente istorice de valoare diversă. Am cunoscut bețivi sau afaceriști ușor de corupt care practicau asta, fiindcă lefurile erau mici și alcoolul costă. Dacă relațiile cu Ungaria și cu bisericile ungurești din Ardeal ar fi bune, cum nu sunt, atunci problema nu ar exista. Dacă documentele cu pricina nu ar fi esențiale pentru o nouă istoriografie, care va trebui să înceteze scrierea din unghiul intereselor comunitare, atunci problema nu ar exista. Mai există și chestiunea exfiltrării arhivelor comunitare evreiești. Toate acestea sunt notorii dar realitățile sunt mascate de interese diverse, care se prezintă legalist, dar mincinos mascate. În aceste condiții singura soluție este să se impună o condiție pentru restituire : numerizarea prelabilă înainte de restituire, în numele faptului că arhivele au fost păstrate și protejate în localuri ale statului român vreme de 50 ani. Chirie retroactivă de arhivare. Soluția poate fi considerată cinică. De acord. Dar ea permite restituirea reală și accesul liber al cercetării. O soluție asemănătoare a fost aplicată pentru duplicarea cărților de stare civilă la constituirea arhivele mormonilor. Nu blocajul ci negocierea temeinică sunt soluția. Ardealul nu are nevoie de memorii comunitare autonome, închise și fragmentare ci de o memorie comună, în care să se confrunte liber versiunile de trecut ale fiecăruia.” http://asymetria-anticariat.blogspot.com/2011/10/o-memorie-comuna-in-care-sa-se.html
Pentru conformitate,
Titus Filipas
America şi copacul istoriei moderne
octombrie 24, 2011America a mâncat doar fructe de pe ramurile de jos din copacul istoriei moderne http://www.amazon.com/Great-Stagnation-Low-Hanging-Eventually-ebook/dp/B004H0M8QS
Titus Filipas
Ţelul iredentist al revoluţiei din 1956
octombrie 24, 2011„Cluj: Peste o sută de tineri maghiari au comemorat Revoluţia din Ungaria din 1956” http://www.romanialibera.ro/actualitate/transilvania/cluj-peste-o-suta-de-tineri-maghiari-au-comemorat-revolutia-din-ungaria-din-1956-242046.html „Intonarea imnului Ungariei” relevată de articol mărturiseşte ţelul iredentist al revoluţiei din anul 1956 în Ungaria. Revoluţionarii anului 1956 l-au chemat la conducere pe Imre Nagy, care fusese locotenentul cominternistului Bela Kun în Republica Sovietică Maghiară din 1919. Mai mult, revoluţionarii maghiari ai anului 1956 îl reabilitaseră pe Bela Kun, deoarece în Republica Sovietică Maghiară ei vedeau concretizarea visului nebun chemat Ungaria Mare. Reamintesc că în anul 1919, trupele lui Bela Kun şi Imre Nagy au fost spulberate de Armata Regală Română.
Titus Filipas
A existat un hiatus capitalist ?
octombrie 24, 2011România în secolul XX nu a înregistrat realmente un hiatus capitalist! Aşa cum spunea Schumpeter Joseph, nu există deosebire de esenţă între „crezul economic capitalist” şi „crezul economic socialist”. Să nu uităm, tocmai lipsa pronunţată de ideologie liber exprimată (teama de ruşi ?) a dus la prăbuşirea dictaturii Nicolae Ceauşescu. Dar s-a prăbuşit totodată şi România. Contra-propaganda din Occident spunea că există o diferenţă de profundă esenţă între modul de proprietate asupra capitalului în socialism şi în capitalism. Ceea ce eu nu neg. Totuşi, este cu mult mai important „capitalul în sine” decât modul de proprietate asupra capitalului. Iar România noastră la momentul 22 decembrie 1989 avea o bogăţie extraordinară de capital. Cum a fost risipit ulterior ? Am mai vorbit pe blog că modalitatea cea mai rapidă pentru crearea de capital nou se referă la construirea de capital intangibil prin şcoală şi educaţie. Şi vorbesc în mod expres despre şcoală şi educaţie pentru care sunt făcute cheltuieli ale statului. Se creează în felul acesta o serie de externalităţi pozitive având drept efect masiv cooperarea în dezvoltarea de cunoştinţe pentru Knowledge Economy. Apoi, să pun accentul pe subiectul „politici de cercetare”. Admit că peste tot în lume, inclusiv în Silicon Valley, tema este friabilă. Totuşi, ca să nu fie bani luaţi de la contribuabil şi prăpădiţi în tot felul de proiecte obscure, este necesar ca implementarea „politicilor de cercetare” să arate explicit ca rezultate măcar prima fază. Anume, cum se finalizează activitatea unui grup de cercetare prin crearea de capital (vorbesc despre rădăcina cuvântului capitalism) nou ce va servi ca intrare într-o funcţie de producţie pentru un IMM nou ?
Titus Filipas
Amprenta capitalistă
octombrie 24, 2011Programul de guvernare al PSD ar trebui să cuprindă în mod limpede, şi în mod repetat, „amprenta capitalistă”. Colegul nostru de blogosferă, @ dlnimeni, spunea că trăsătura distinctivă a capitalismului european la origini i se pare a fi metoda dublei partide (a lui Luca Pacioli). Fără aceasta, alcătuirea unui program coerent de guvernare seamănă cu tentativa de a lega şireturile la o gheată folosind numai găuri pe partea stângă. Sigur, oamenii departamentelor PSD vor putea să identifice şi să corecteze deficienţa aceasta din program. Însă propun totodată o abordare complementară. Capitaliştii români nu trebuie speriaţi. Programul social PSD anunţă o lungă listă de cheltuieli bugetare. Dar trebuie scrisă imediat, cumva în vena de gândire Luca Pacioli, şi lista de externalităţi pozitive pe care le creează cheltuielile determinate de politica macroeconomică PSD/USL din bugetul public. Şi eu, sincer, abia aştept să citesc această listă, cred că ea ar trebui publicată cât mai curând pe blogul AN. Probabil că opinia mea este împărtăşită de mulţi colegi de acolo. În plus, un asemenea plan de ghidare este chiar util PSD-ului !
Titus Filipas
Partidul Noua Republică
octombrie 24, 2011Cine se ascunde sub „pulpana morală” a partidului Noua Republică ? Mi se pare că sub masca lui Mihail Neamţu se află barba lui Pleşu Andrei.
Titus Filipas
Preşedintele Traian Băsescu şi maladia batavă
octombrie 24, 2011“Dutch disease is based on digging things up rather than being inventive, creative or ingenious.” Primul simptom al bolii se manifesta la Traian Băsescu atunci când îi îndemna pe români să devină „tinichigii”, ignorând dezvoltarea tehnologiei înalte şi necesitatea invenţiei proprii. Stadiul acut al maladiei batave se manifestă la Traian Băsescu acum : Îndemnul şi permisiunea dată către străini de a exploata cât mai intens aurul, argintul şi cuprul din România. Resursele noastre naturale sunt date pe nimic, şi sunt complet blocate pe viitor şansele unei dezvoltări sustenabile în România.
Titus Filipas