Un model de funcţionare a IMM-urilor

Un model de funcţionare a IMM-urilor cu valoare adăugată în economia dezvoltării durabile. Ideea centrală în acest model care adaugă valoare în economia dezvoltării durabile este LCA (acronimul de la sintagma Life Cycle Analysis, ori, alternativ şi echivalent, de la sintagma Life Cycle Assesmment, pe româneşte se foloseşte acronimul ACV de la  Analiza pe Ciclul de Viaţă, sau, mai complet spus, ‘Evaluarea de impact ambiental potenţial pe ciclul de viaţă al produsului’). Mai departe, urmează o primă adăugare de valoare pe lanţul economic al dezvoltării durabile. Este un exemplu de ‘bricolaj’ în sens antropologic (structuralist) al lui Claude Lévi-Strauss, însă el este intim înrudit sensului din antropologia pragmatică în care vedem noi economia dezvoltării durabile şi metodele sale. Structuralismul antropologic se dezvăluie aici ca distincţie binară între cele două sensuri ale noţiunii de ‘ciclu de viaţă al produsului’ în economia dezvoltării durabile. Primul sens, deja definit, este acela subsumat conceptului Life Cycle Analysis din Ecologia Industrială. El este un element de convingere. Este un element de semnificaţie. Este un element ontologic. Cel de al doilea sens  al noţiunii de ‘ciclu de viaţă al produsului’ ţine de Marketing. În precizarea lui, folosim abordarea B2C (Business to Consumer, adică “de la afacere la consumator” ; afacerea fiind chiar IMM-ul). Abordarea este ontică, adică bazată pe numărare/enumerare. Este numărarea/enumerarea fazelor ‘ciclului de viaţă al produsului’ în Marketing. În adresarea B2C sunt prezente patru faze ale ‘ciclului de viaţă al produsului’. (I). Introducerea produsului nou pe piaţă. Aici firma propune un „program de educaţie” a consumatorului privitor la produsul său. Care sunt motivele pentru care consumatorul are „absolută nevoie” tocmai de acel produs al firmei. Firma începe să lucreze şi asupra distribuţiei produsului respectiv. Dar costurile pentru crearea şi reclama produsului sunt mari. Vânzările şi profitul sunt coborâte. Ce face concurenţa potenţială ? Priveşte. Evaluează rezultatele firmei care a intrat deja pe piaţă cu acest produs. Şi construieşte inferenţe privind curba de cerere. (II) Creşterea. Consumatorii au aflat mai multe despre acest produs. Firma încearcă să se impună monopolistic, construind brandul produsului. În dezvoltarea durabilă, un branding bun poate fi realizat prin analiza de impact ambiental potenţial (LCA). Este un fel de CAPTATIO BENEVOLENTIAE câştigată prin acest BRANDING. De aici se intră în faza economiilor de scală. În acord cu Iosif Schumpeter, o firmă de succes în faza economiilor de scală are o comportare quasi-monopolistă. (III) Maturitatea pe piaţă. Alte firme, care au aşteptat, au privit şi evaluat, observând curba favorabilă de cerere intră şi ele pe piaţă cu un produs similar. Culmea!, exact cu acelaşi branding LCA al produsului, LCA care a costat realmente firma ce a creat produsul şi piaţa. Însă un LCA, în general, nu este un secret, el intră deja la categoria bunului public. Onestitatea intelectuală inerentă acestui tip particular de branding, adică o analiză LCA deontologic corect executată, obligă la nobleţe prima firma. Dar ea se pregăteşte pentru „distrugerea creativă” (concept schumpeterian). În faza de „maturitate” din interacţiunea B2C, producătorul este obligat să intre in procesul de „distrugere creativă a pieţei”, pregătind terenul pentru următoarea aplicare a legii lui Say : Un produs nou pentru o piaţă nouă (adică produsul nou creează piaţa). Firma Apple, în perioada condusă de Steve Jobs, proceda în felul acesta. Steve Jobs aplica foarte creativ legea lui Say. Dar poate că aspectul distructiv cel mai important folosit de Steve Jobs consta în introducerea obsolescenţei planificate a produselor sale. (IV) Declinul produsului. Se atinge de fapt capacitatea de absorbţie  a pieţei pentru un anumit brand şi nu se mai pot realiza economiile de scală. Însă, atenţie!, de la acest moment, inventarul produsului trebuie să fie lichidat din depozitul fabricii şi/sau reţelei de distribuţie. Sigur, prezentarea aceasta nu este completă. Uneori sunt chiar posibile bucle de revenire a produsului, prin ameliorări palatabile. În plus, mai este necesară o analiză de costuri, şi dual asociată ei, o analiză de productivitate.

Titus Filipas

Etichete: ,


%d blogeri au apreciat asta: