„Dilema celui închis pentru anchetă”

Prisoner’s dilemma este una dintre cele mai interesante probleme din Teoria jocurilor. Cum s-ar traduce, într-o acurateţe semnificativă maximă, „Prisoner’s dilemma” ? Probabil că, –îndrăznesc să propun–, „dilema  celui închis pentru anchetă”. De ce este atât de frecvent întâlnită, în discursul de economie politică, această problemă ? Pentru că este un joc de competiţie şi cooperare. Despre arestarea domnului C. Nicolescu se zice că este “preventivă”. La şase ani după producerea infracţiunii ? Acest comunicat oficial este primitiv, ca şi regimul politic aflat acum la putere în România. Hai să modernizăm limbajul românesc. Închiderea pentru anchetă se face în cadrul unui joc de competiţie şi cooperare. Speranţa este că închiderea pe 29 de zile va provoca  domnului C. Nicolescu o reacţie de cooperare cu organele de anchetă. Care este culpa reală a domnului C. Nicolescu faţă de regimul politic actual din România ? Este singurul lider PSD care a îndrăznit să pună în discuţie presiunile care se pun de către regimul politic actual din România pentru modificarea Codului Muncii la cererea expresă a consiliului investitorilor străini! Or, prin aceasta se dovedeşte că „reforma statului” anvizajată de preşedintele Traian Băsescu se face într-un cadru corporativist, care îi favorizează pe cei bogaţi şi foarte bogaţi care fac surfing pe fluxuri de bani generate de profit şi de rentă. În noua redactare, Codul Muncii îi defavorizează pe cei săraci şi care muncesc. Care este poziţia ziarului RL faţă de această problemă ? Dar cine exprimă poziţia ziarului RL? Dacă domnul Tom Gallagher este acela, atunci putem vorbi despre o lipsă de onestitate intelectuală, manifestată printr-o confuzie intenţionată între corporativism şi corporatism. Dar trebuie precizat, corporativismul împotriva celor care muncesc este politica puterii actuale, pe când corporatismul reprezintă politica opoziţiei PSD-ACD, care încearcă să formuleze, prea timid!, cea de a „treia cale economică”. Opoziţia PSD-ACD se face vinovată printr-o lipsă de claritate în formularea ideologiei corporatiste. Dacă domnul C. Nicolescu capătă sprijin moral de la PSD, atunci şi memoria liderului sindical asasinat, Virgil Săhleanu, care avea curajul să construiască în industria din România grupuri epistemice de tip cercuri de calitate chiar înainte de 1989, ar trebui să fie adoptată de ideologia corporatistă împreună cu opera teoretică şi practică a lui Virgil Săhleanu, foarte importantă pentru organizarea industrială românească pe baze corporatiste (nu corporativiste).

Titus Filipas

Etichete: , ,


%d blogeri au apreciat asta: