1054, nu 1052

Într-un comentariu la  http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/pro-si-contra-neagu-djuvara-comentarii-ale-cititorilor-romaniei-libere-206757.html , cineva plasa Marea Schismă la anul 1052, nu la 1054 : „Ortodoxia a aparut în anul 1052, când grecii s-au separat de biserica Romei pentru a fi ei sefi.” În realitate, Marea Schismă s-a întâmplat la 1054. A fost o reacţie pe fondul războaielor din Sudul Italiei după ce au intrat acolo normanzii. Dacă normandul Drogo de Hauteville, pe vremuri, i-a respins lui Robert  Guiscard fraternitatea de arme, în 1053 Onfroy (Onofrei) de Hauteville îi solicită ajutorul înarmat contra papei Leon al IX-lea. Cei doi fraţi de Hauteville,  Onfroy şi Robert, luptă cu succes împotriva bizantinilor, a imperialilor germani, împotriva papei Leon al IX-lea, toţi coalizaţi contra normanzilor, şi îl capturează  pe suveranul pontif. Pe data de  18 iunie 1053, armata papală a lui  Leon al  IX-lea, compusă din şvabi, din lombarzi şi din italieni, se confruntă  lângă Civitate, localizată la  40 km nord-vest de Foggia, cu armata normandă condusă la centru de Onfroy de  Hauteville, pe flancul stâng de Robert Guiscard în fruntea contingentului  din Calabria, iar pe flancul drept  de contele Richard de  Aversa, dintr-o familie normandă care venise în Italia cu două decenii înaintea familiei de Hauteville. Împotriva normanzilor trebuia să se arate şi o armată bizantină condusă de generalul Argyros. Locul convenit pentru  joncţiunea  cu armatele papei era la Siponto (actualmente  Manfredonia). Bizantinii au aşteptat în zadar o coaliţie armată prea dezorganizată. Coloana lui Richard de  Aversa i-a  învins uşor pe lombarzi. Apoi i-a forţat să lupte şi pe italieni.  Centrul armatei normande şi flancul stâng au rezistat asaltului trupelor de elită  şvabe, ce vor fi exterminate de coloana lui Richard de  Aversa. Spre deosebire de fratele său Drogo, normandul Robert  Guiscard avea mare grijă să nu umilească inamicul  înfrânt. Din cauza aceasta, acum normanzii  îl tratează  cu maxim  respect pe suveranul Leon al IX-lea. Papa rezistă mai multe   luni înainte de a semna vreun act. În contrast marcat cu toţi papii tusculani, acest pontif  roman, Leon al IX-lea, se temea de consecinţele cuceririi normande a Sudului Italiei. Leon al IX-lea  vedea spectrul unui  cleşte lombardo-normand  care ar fi prins domeniile papale aflate în mijlocul Italiei.  A trebuit să vină anul 1054, până să accepte de jure cuceririle  normanzilor în detrimentul themelor  bizantine din Apuglia  şi Calabria. Prizonier, suveranul Leon al IX-lea   semnează hrisovul care i se cerea. Aceasta semnătură a papei de la Roma va declanşa un val de furie populară la Constantinopol. Era un fond extrem de favorizant pentru a se produce Marea Schismă din acel an.

Titus Filipas

Etichete: Nova Roma, Romania Orientală, Titus Filipas