Universitatea din Cluj are ‚signatura’ (conceptul lui Jacques Derrida) acestei universităţi europene cu predarea în limba latină şi ctitorită de iezuiţi, nu de maghiari, necum de regele Ferdinand al României ! La colegiul iezuit din Cluj a învăţat Nicolae Pătraşcu, fiul lui Mihai Viteazu. Foarte sigur că avea şi colegi români acolo, nu ştiu cât erau ei de numeroşi. Student la colegiul iezuit din Cluj a fost şi cărturarul nostru Petru Pavel Aron, acela care de 1a anul 1760 la anul 1761 traducea Vulgata latină (scrisă de călugărul scit Ieronim şi admirată de savantul occidental Roger Bacon) într- o vernaculară românească de excepţie. Iar Şcoala Ardeleană, Petru Pavel Aron, chiar şi iezuiţii latinişti toleraţi o vreme de „tiranii barbari” să influenţeze Suprastructura ideologică românească în Transilvania, aduc impulsul pentru Romania Neoacquistica. Spiritul academic iezuit, centrat pe ceea ce se cheamă „cunoaşterea prudenţială”, trebuie resuscitat şi insuflat, nu doar la Universitatea din Cluj, ci şi în toate universităţile româneşti. Bănuiesc că insistenţa etnicilor maghiari pe o discriminare de tip apartheid în viaţa universitară şi culturală din România se datorează exclusiv dorinţei egoiste de a reţine doar pentru ei moştenirea întemeierii culturale iezuite. Ca şi cum ar mai fi posibil în zilele noastre instituirea unui apartheid cultural în inima Europei!
Titus Filipas
Etichete: Romania Orientală, România, Titus Filipas, Vulgata