Archive for Octombrie 2010

Vinurile din Eger

Octombrie 31, 2010

Îmi place sinceritatea de care dădea dovadă o reclamă pentru vinurile Eger publicată într-o revistă din Occident : „Vinurile din Eger sunt făcute, încă din Evul Mediu, numai de către femei”. Deci cruzii invadatori unguri ucideau populaţia neolatină locală de sex bărbătesc, lăsau în viaţă numai muierile, ca să-i servească în fel şi chip.

Titus Filipas

Anunțuri

Grilă de lectură

Octombrie 30, 2010

Orice lectură corectă se face într-o ‘grilă de lectură’.  Care la rândul ei este modelată de un soft. Sunt multe. Eu folosesc softul scolastic – anselmian în interpretarea lui Constantin Rădulescu-Motru. Supără? Bine, recunosc că la modă este softul BHL.

Titus Filipas

Florenţa Mihai

Octombrie 30, 2010

Florenţa Mihai, „Poeta tenisului mioritic”, declară : +Am recitit „Jane Eyre” de Charlotte Brontë.+ http://www.romanialibera.ro/arte/oameni/poeta-tenisului-mioritic-204056.html Fascinant ! Îndrăznesc ca sugestie pentru continuarea lecturii pe tema Jane Eyre, romanul Wide Sargasso Sea (povestea „nebunei” din „Jane Eyre” ) scris în 1966 de Jean Rhys. Există şi o traducere românească foarte bună (publicată înainte de 1989).

Titus Filipas

Satoyama

Octombrie 30, 2010

Cuvântul japonez Satoyama :  sistem de producţie bazat pe etos local şi resurse locale. Dacă este un sistem pentru produse alimentare, atunci îi corespunde termenul franţuzesc „terroir”. Principala caracteristică Satoyama este redată de proverbul românesc “Omul sfinţeşte locul”.

Titus Filipas

Iluminismul scoţian în constituţia USA*

Octombrie 29, 2010

Am tot vorbit, aici pe blog, despre importanţa Iluminismului scoţian care a modelat lumea modernă. În cartea „The Audacity of Hope”, Barack Obama subliniază că faptul determinant ce face Statele Unite ale Americii să fie unice şi stabile într-o contradicţie aparentă este structura sa constituţională care cere conversaţie între punctele de vedere opuse. Acest aspect al constituţiei americane îşi are originea în studiul lui James Madison despre Iluminismul scoţian, cu accent special pus pe filosofia politică a lui David Hume, la rândul său puternic influenţat de  Shaftesbury (mai exact Anthony Ashley Cooper, conte de Shaftesbury), Francis Hutcheson, şi de Adam Smith. Aceşti gânditori scoţieni au scris despre moralitate şi  despre schimbarea guvernului ca răspuns la cererea timpurilor, şi în relaţie cu alţii prin conversaţie. Teoriile morale şi politice ale lui David Hume descriu o necesară deschidere spre opiniile altora, deoarece structura societăţii funcţionează doar atunci când ea este o parte folositoare în facilitarea vieţii în comunitate. James Madison a fost de acord cu acest punct de vedere al iluminiştilor scoţieni, şi a redactat o constituţie ce reflectă această convingere precum şi angajamentul faţă de cererea structurală de conversaţie între părţile cu opinii opuse.

*Prima oară textul a fost publicat la http://nastase.wordpress.com/2010/10/27/reforma-statului-a-luat-sfarsit-o-data-cu-statul/  

Titus Filipas

Devenirea întru fiinţă

Octombrie 28, 2010

Vechiul filon de filosofie milesiană este reluat de Constantin Noica prin sintagma „devenirea întru fiinţă”. Friedrich Nietzsche caracteriza opera filosofului Anaximandru din Milet, –elevul matematicianului Thales–,  prin fraza de evaluare : „…toată devenirea întru fiinţă este emancipare ilegitimă de la fiinţa eternă, păcat originar pentru care unica penitenţă este distrugerea.” La milesianul Anaximandru, începutul, originea tuturor lucrurilor se află în Arheu. În „Sărmanul Dionis”, înţeleptul Ruben, deşi nu foloseşte direct termenul arheu,  spune totuşi ceva definitoriu despre arheul omului (bineînţeles, o definiţie prinsă în chingile limbii române de la anul 1872) : omul cel vecinic, din care răsar tot şirul de oameni trecători”.  Termenul apare ca titlu în proza   eminesciană din 1875, „Archeus”. Este eseu filosofic, este poveste ? Este o ancoră românească în marea de filosofie milesiană.

Titus Filipas

Economia socială şi solidară

Octombrie 28, 2010

„Economia socială, laborator de luptă împotriva sărăciei” http://www.lemonde.fr/economie/article/2010/10/25/l-economie-sociale-laboratoire-de-la-lutte-contre-la-pauvrete_1430716_3234.html : Citez şi alte articole din LeMonde pe aceeaşi temă : 1/’Les citoyens sont à la base de l’innovation’ /2/’L’économie sociale a aussi ses problèmes de gouvernance’ /3/’Le microcrédit, outil d’une mondialisation juste’ /4/’Des entreprises en quête de visibilité et de reconnaissance’ /5/”Il faut faire une place à un service public rénové, partenaire de la société civile”. Articolele sunt numai pentru abonaţi. Nici eu nu le-am citit 🙂  Am înţeles că în Franţa se lansează cea de a treia ediţie a evenimentului “Luna economiei sociale şi solidare”. De asemenea în Franţa există un „Conseil supérieur de l’économie sociale et solidaire”, definit ca instanţa naţională reprezentativă pentru categoriile sectorului : (i) asociaţii, (ii) cooperative, (iii) mutuale, (iv) fundaţii, (v) întreprinderi cu finalitate socială. Am mai vorbit despre economia socială pe blogul domnului Adrian Năstase http://nastase.wordpress.com/2010/10/26/mica-reforma-a-justitiei/  

Titus Filipas

Banul de hârtie tipărită

Octombrie 28, 2010

Chen Deming, ministrul comerţului din China, afirmă că sistemul american Fiat money a scăpat de sub control http://www.moneynews.com/StreetTalk/China-Minister-Dollar-Printing/2010/10/26/id/374932 Am mai spus aici că banul de hârtie tipărită nu posedă o valoare economică intrinsecă. Chiar inventatorul banului de hârtie tipărită, John Law, considera că „money was only a means of exchange that did not constitute wealth in itself” http://en.wikipedia.org/wiki/John_Law_(economist) Banca JP Morgan a decis să schimbe 1 miliard dolari americani contra monedă peruviană. Motivul ? “Solul” (moneda peruviană) este monedă fiduciară pentru că este sprijinit de minereurile metalifere din subsolul statului Peru. Din cauza aceasta am spus mereu că zăcământul de aur, cupru, şi pământuri rare de la Roşia Montană are o valoare economică mult mai mare pentru leul  românesc dacă nu este exploatat, decât dacă ar fi exploatat. Iar cererea-lobby pentru exploatare la Roşia Montană vine din partea unei firme canadiene ! Recent, statul canadian a creat un oficiu special pentru rezolvarea nenumăratelor reclamaţii venite din exterior privitoare la daunele aduse de firmele canadiene din minerit în ţările unde operează. „rezolvarea” este un fel de a spune, pentru că daunele sunt uriaşe şi ireversibile.

Titus Filipas

Drumul paşnic al Germaniei

Octombrie 27, 2010

„Ce are Merkel cu Transnistria? Si ce vrea de la noi?” (http://www.romanialibera.ro/opinii/comentarii/ce-are-merkel-cu-transnistria-si-ce-vrea-de-la-noi-203815.html ) Sancta Simplicitas ! Ce vrea Merkel de la noi? A fost odată un infam pact Hitler-Stalin, semnat de miniştrii de externe  Ribbentrop-Molotov. Din acel pact, România este şi acum parte perdantă. Care sunt raţiunile noului pact Merkel -Medvedev ? Mă mir ca ziaristul nu ştie în ce criză profundă se află economia Germaniei la acest moment. Germania se află într-un blocaj industrial previzibil. Noile tehnologii se bazează pe pământuri rare. Tratativele Germaniei cu China comunistă, cea mai mare deţinătoare de rezerve naturale cu pământuri rare, au eşuat. La acest moment,  Merkel încearcă un truc : Să păcălească şi România, şi Rusia. Aparent, aparent numai, Medvedev se preface că a fost păcălit de şarmul doamnei Merkel. România ce face ? Ministrul de externe şi preşedintele habar n-au că  traiesc într-o lume tehnologică dinamică! Cu asemenea incompetenţi lideri naţionali, foarte probabil că România va ceda şantajului german. Dacă da, ce speră Germania că va obţine ? Retragerea trupelor ruseşti din Transnistria. Nu ştiu dacă Baconschi şi Băsescu realizează faptul că, la acest moment, Germania este mult mai stringent interesată decât România de retragerea trupelor ruseşti din Transnistria.  De ce ? Pentru a obţine o cale foarte sigură pe uscat către un mare depozit natural de pământuri rare care se află în Ucraina. Pentru că  pământurile rare se află dizolvate în minereurile de fier, iar Ucraina deţine un mare zăcământ de minereuri de fier la Krivoi Rog. Însă Germania şi România vor fi păcălite din această cedare a României. Experţii ruşi nu sunt „stupid people”.  Putin şi Medvedev ştiu exact ce urmăreşte Merkel. Rusia nu îşi va retrage trupele din Transnistria, pur şi simplu pentru că din experienţa celor două războaie mondiale, Rusia se teme de o Germanie puternică.

Titus Filipas

Iluminatul ieftin cu LED-uri produce distrugerea retinei

Octombrie 26, 2010

Ieftinirea iluminatului prin folosirea LED-urilor provine din trei cauze: 1/Pur şi simplu LED-urile consumă mult mai puţină energie electrică decât iluminatul artificial convenţional. 2/Durata lor de viaţă este superioară celorlate surse de lumină artificială. 3/Diversele tipuri de LED-uri folosite pentru iluminat au diverse costuri de producţie. Pentru rentabilizarea profitului se preferă, fireşte, LED-urile cele mai ieftine. Astfel, 90 % dintre LED-rile folosite pentru iluminat sunt realizate cu tehnologia cea mai ieftină. În ce constă aceasta ? Un LED care emite în lumină albastră este combinat cu un fosfor galben. Fiind excitat cu lumina albastră a LED-ului, fosforul emite lumină galbenă. Combinaţia dintre lumina albastră şi lumina galbenă este percepută de ochi ca lumină albă. Problema este aceea că lumina albastră a LED-ului rămâne absolut intactă în această lumină albă artificială. Lumina albastră a LED-ului  interacţionează negativ cu celule sensibile la lumină din retina ochiului şi astfel apar leziuni ale retinei prin stress oxidativ. Studiile au fost făcute de agenţia franceză Anses (l’agence nationale de sécurité sanitaire de l’alimentation, de l’environnement et du travail).

Titus Filipas