Proba sportivă la examenul de bacalaureat

Atunci când la noi, după „rievoluţie”, s-a introdus proba sportivă la examenul de bacalaureat, am anticipat degradarea calităţii învăţământului preuniversitar în România. Ceea ce s-a şi întâmplat. O direcţie de ameliorare a calităţii învăţământului ne este oferită de experienţa şcolii Brockton High School din Massachusetts, http://www.nytimes.com/2010/09/28/education/28school.html?pagewanted=1&_r=1&hp . Destul de surprinzător pentru mine să constat că la şcoala aceasta din Massachusetts se folosesc metode care au fost eliminate foarte brutal din şcoala românească în anul 1958. „All Brockton teachers, including Bob Perkins, the math chairman, incorporate writing lessons”, citesc în articol. Îmi amintesc că în anul 1958, când  am intrat la liceul Fraţii Buzeşti din Craiova, am avut şansa extraordinară a lecţiilor de matematici cu  profesorul Voinea. Veneam de la şcoala generală Petrache Poenaru din Craiova, unde era practicat de asemenea un învăţământ de foarte bună calitate, tot după cum acolo era implementat şi un sistem original prin care „loazele”, „repenciocii”, să nu îi împiedice pe elevii buni să înveţe carte. Nu am să ascund că „loazele” şi  „repenciocii” erau cei mai buni prieteni ai mei, unii ştiau să cânte „baladele de la stuf”, şi  n-am să ascund că îmi plăcea genul acela de folclor. Dar în viaţă este loc pentru toate, şi pentru „baladele de la stuf”, şi pentru rezolvarea problemelor din Gazeta Matematică, şi pentru lectura fasciculelor CPŞF redactate de filosoful şi scriitorul Adrian Rogoz (era evreu, nu ştiu dacă era un evreu sefarad, însă certamente ilustrul Adrian Rogoz a fost un Don Quijote român!). Am primit  numai două luni de învăţătură cu profesorul Voinea, după care el a fost scos scos din învăţământ pe motivul că a fost legionar. În anul 1958, cei mai buni profesori au fost eliminaţi din şcoala românească pe motivul că au fost legionari. Atunci când ne preda nouă, „bobocilor în algebră”, teorema lui Bézout, profesorul Voinea anticipa pentru noi că teorema aceasta poate servi la construirea unui algoritm pentru derivare. Ori, atunci când mă arătam excesiv de entuziasmat de „Geometria triunghiului”, cartea matematicianului Traian Lalescu, profesorul Voinea mă tempera: „Hm, triunghiul şi cercul… Tu trebuie să înveţi calcul diferenţial şi integral”. Ce ascundea tăcerea semnificativă care urma după „triunghiul şi cercul …” ? Faptul că lipsea lecţia arhimedică despre „triunghi şi parabolă” cu toată hermeneutica asociată.  Spuneam, citam, că la şcoala din Brockton, chiar şi profesorul de matematici „incorporates writing lessons”. Şi profesorul Voinea ne obliga să construim foarte bine discursul în limba română chiar atunci când vorbim despre teoreme din matematică. Dar să revin la hidoşenia includerii „probei sportive” în bacalaureatul românesc. Spre deosebire de această abordare post-1989 din România, articolul din New York Times ne informează că în şcoala Brockton din Massachusetts acum se practică „reading and writing lessons into every class in all subjects, including gym”.

Titus Filipas

Etichete: , , , ,


%d blogeri au apreciat asta: