Coroana Sfântului Ştefan

Ceea ce poartă pe craniu Matei Corvin din tablou (http://www.romanialibera.ro/actualitate/transilvania/cum-a-falimentat-corvin-ungaria-198077.html ) este probabil ‘Coroana Sfântului Ştefan’. La examinare atentă şi obiectivă, ‘Coroana Sfântului Ştefan’ nu poate fi datată mai devreme decât  anul 1074. S-a mai spus că acea bănuită  coroană de la anul 1000 dăruită de papa Silvestru al II-lea era de tip  « corona latina ». Dovezi ale timpului nu susţin ipoteza. Coroana maghiară de la 1074, coroana  Sfântului Ştefan păstrată  acum în sala Rotunda a clădirii parlamentului din Budapesta, constă din două piese. Partea inferioară a coroanei din sala Rotunda  este “corona Graeca”. A fost confecţionată în atelierele de la Constantinopol. În privinţa părţii superioare, se pretinde că  ar fi  “corona latina”. Medalioanele emailate de pe partea bizantină (“Graeca”) a coroanei Sfântului Ştefan arată în mod clar un cadou al împăratului  bizantin Mihail al VII-lea Dukas, prinţesei bizantine Synadene la căsătoria ei cu  Geza I (1074-1075), regele Ungariei. Partea superioară arată însă faptul că a fost abuziv denumită “corona latina”, totul pare să indice alte funcţii ale ornamentului decât pe aceea de coroană. Pare  să fi provenit mai curând dintr-o mască mortuară de aur. Oricum, numai datorită acestei părţi ‘latina’,  ‘coroana Sfântului Ştefan”  poate fi atribuită cu un anumit grad de plauzibilitate chiar papei Silvestru al II-lea, şi prin această atribuire,  ‘coroana Sfântului Ştefan”  capătă puteri magice. În care unii dintre maghiari cred şi acum.  Chiar în timpul vieţii sale, despre papa Silvestru al II-lea se zvonea că era mag. Ori că învăţase magia de la maurii din Spania. Răspunsurile sale la diverse situaţii de criză  erau date numai după ce  consulta  un „cap artificial”. Foarte probabil că era un computer analogic  acoperit de o mască de aur, şi  acţionat printr-un mecanism de ceasornic transmis  de mauri  printr-o tradiţie moştenită de la Geber. În cultura populară maghiară s-a efectuat  transferul  de omniştiinţă şi omniputere de la masca de aur – involucrul  unei ‘inteligenţe  artificiale’, la ‘Coroana Sfântului Ştefan” care încorporează masca mortuară. Cele două părţi, ‚Latina’ şi  “Graeca”, amintind cele două biblioteci de înţelepciune străjuind Columna lui Traian din Forum,  au fost îmbinate la ordinul marelui constructor de simboluri pentru statul maghiar, romanul rege Bela al III-lea, despre care bazileul Manuel Comnenul  arătase că ar putea fi împărat în Romania.

La înfrângerea  revoluţiei ungare de la 1848, unul dintre maghiarii cei noi, Ludovic Kossuth,  poartă  cu el şi  ‘coroana Sfântului Ştefan’, pe care o îngroapă la Orşova, într-un butoi cu grăsime, după care fuge în Turcia. Faptul că mitul despre ‘coroana Sfântului Ştefan’ nu este confirmat şi de analiza artefactelor existente nu este relevant. Darul lui Mihail al VII-lea Dukas este autentic, după cum şi gestul patern al Comnenului faţă de prinţul Bela a existat. Fără îndoială, Mihail al VII-lea Dukas a dăruit motivat de calcul politic. Pe unul dintre medalioanele de pe coroană, este reprezentat chiar Mihail al VII-lea Dukas, alături de fiul său Constantin, şi de regele Ungariei Geza I. Mihail al VII-lea Dukas face totul posibil pentru a pregăti viitoarea domnie de succes a copilului său Constantin Dukas, pe care, tot la 1074, îl logodeşte cu Olimpia, fiica lui Robert Guiscard de Hauteville şi Sichelgaita de Salerno (cultivata şi războinica prinţesă lombardă).

Titus Filipas

Etichete: ,


%d blogeri au apreciat: