Cuantificare pentru Utopia

Consider că „săgeata timpului” şi „punctul arhimedic pivotal”  („fulcrum” pe latineşte) sunt în ziua de azi două concepte fundamentale pentru doctrina economică nouă,  încă doctrina in statu nascendi. Săgeata timpului în teoria economică a fost folosită prima oară de cugetătorul român Nicolae Georgescu-Roegen, (1906 – 1994). „Săgeata timpului” este legată de o interpretare a principiului al doilea al termodinamicii şi de creşterea entropiei. Nicolae Georgescu-Roegen nu a fost primul care vede creşterea entropiei ca pe o degradare în starea lumii. În cea de a doua jumătate a secolului XIX, fizicieni britanici clamau acest adevăr. Care îi influenţează şi pe scriitori. H.G. Wells (1866 – 1946) incorporează degradarea entropică a lumii în romanul Maşina timpului. Valul ideii ajungea şi în literatura română : “Nu ştiu, e melancolia secolului care moare,/ Umbra care ne îneacă la un asfinţit de soare”, –Alexandru Vlahuţă (1858 -1919)–,  versurile marchează şi despărţirea de ideologul primar Volney, în vogă la început de secol. Matematician, Nicolae Georgescu-Roegen creează şi în Economia Politică. Faptul că Nicolae Georgescu-Roegen a fost chemat să scrie articolul despre “Utility” în International Encyclopedia of the   Social Sciences (1968) poate fi explicat simplu în context românesc, vorbesc despre contextul construcţiei ideologice a României în secolul XIX. Coloana vertebrală a României, chiar îndrăznim să o vedem ca pe România Mare spulberată de agresiunea tancurilor sovietice la 28 iunie 1940, este de natură profund culturală. Latura non-falsificabilă din această moştenire culturală a fost negată de Vladimir Tismăneanu în infamul Raport unde atacă protocronismul românesc, pe linia Anneli Maier şi a emisiunilor de la postul de propagandă Europa Liberă. Capitolul România Mare din istoria noastră a fost doar mic fragment care anunţa Romania Neoacquistica. Conceptul Romania Neoacquistica se opune ideologiei pro-ruseşti Montesquieu-Voltaire-Gibbon-Karamzin. Pe istoria non-falsificabilă din Romania se clădeşte acum legitimitatea Romania Neoacquistica. Istoria non-falsificabilă din Romania cuprinde jurisdicţia romană elaborată în primele două veacuri ale erei creştine, Constituţia Antoniniană pentru romanitas care transformă Imperiul Roman în Romania, deconstrucţia de la 378 AD (Adrianopol) şi până  la 381 AD (primul conciliu de la Constantinopol), când se instituie sintagma-sigiliu Nova Roma cu drepturile regaliene pentru noi. Amintim, Nicolae Georgescu-Roegen era originar din Constanţa, oraş din provincia pe care istoricul Ion Nestor (1905 -1974) o numea încă Sciţia Mică (Scythia Minor). Până unde se întindea Scythia Minor către Apus ? Fără îndoială până la cetatea unde s-a născut călugărul scit ce a scris o Carte numită de primul savant modern, Doctor Mirabilis, Vulgata. Este deci în Romania un amalgam de epoci, dar există şi o continuitate până în lumea modernă. Romania Neoacquistica preia în lumea celei de a doua modernităţi setul ei de valori non-falsificabile din temelia statului de drept. Atunci când „utilitatea” conceptuală definită de Condillac ajungea la noi, reamintim, prin programul educaţional de la Sfântu Sava, unirile din Romania Neoacquistica erau doar un vis. Fără îndoială că Nicolae Georgescu-Roegen află definiţia de utilitate încă din liceul său bazat pe extensia programului educaţional de la Sfântu Sava. Să nu ne imaginăm că unirile cu Basarabia şi Transnistria vor putea fi altfel decât prin cultura întemeiată pe Limba Română a celei de a doua modernităţi. Motivul unirist pentru Romania Neoacquistica determină foamea noastră conceptuală pentru Absolutul pozitiv definit. Dar Nicolae Georgescu-Roegen aplică pentru definiţia valorii economice noţiuni care ţineau de termodinamică. Nicolae Georgescu-Roegen este „omul celor două culturi” în definiţia lui Charles Percival Snow. Nicolae Georgescu-Roegen este un enciclopedist român care continuă o tradiţie jalonată de Cantemir, acel Dimitrie Cantemir pe care Voltaire îl vedea grec, ruşii îl văd ca rus, el singur trasa originea lui în Sciţia Mare. Spuneam că Nicolae Georgescu-Roegen era matematician şi economist. Construise pentru sine o punte până la matematici elaborate în Epoca Luminilor de Leonhard Euler şi discipolii săi. Aceste matematici noi se deosebesc de matematicile vechi, –fără să le neglijeze–, prin faptul că incorporează un „fir de cauzalitate” ce permite să fie construite modelări matematice pentru „lumea reală”. Parametrii pe „firul de cauzalitate” se cheamă, cu semnificaţii distincte, parametri exogeni şi parametri endogeni pentru modelările matematice din economia politică.

Titus Filipas

Etichete: , , , , , , , ,


%d blogeri au apreciat: