Archive for Aprilie 2010

Fragmentarea fluxului conştiinţei

Aprilie 30, 2010

Creatorul unei platforme de micro-blogging, domnul Mark Zuckerberg CEO la Twitter, parcă ar continua studiul din 1956  al lui Georges Friedmann (1902–1977), “Le travail en miettes”  (Work in Crumbs). La adresa URL http://www.romanialibera.ro/a153970c/cum-folosesti-twitter-cand-ai-104-ani.html?reg=ok, văd din conţinutul mesajelor postate pe Twitter o clară fragmentare a fluxului conştiinţei. Nu cred că această fragmentare a fluxului conştiinţei se întâmplă realmente la persoana bătrână în cauză. Totuşi, totuşi, problema este ca aceea că fragmentarea “geriatrică” a fluxului conştiinţei prin Twittering este inculcată în mod special persoanelor tinere. Cineva scria recent într-un articol din ziarul britanic Guardian că Twitter lucrează numai în avantajul unei elite care fragmentează deliberat fluxul conştiinţei pentru ceilalţi (şi mă refer în mod expres la persoane tinere, în forţă). Mă întreb dacă în manifestaţiile anti-comuniste de la Chişinău, cineva (interese din Occident) nu s-a folosit de Twitter pentru manipularea tinerilor, mulţi sacrificaţi.

Titus Filipas

Anunțuri

Fragilizarea modelelor economice

Aprilie 30, 2010

Matematica modernă a contribuit la actuala criză de civilizaţie, manifestată prin fragilizarea modelelor economice. Este adevărat, criza a fost mai întâi financiară, şi a plecat de pe Wall Street. Dar în mod radical ea nu este imputabilă bancherilor şi managerilor de fonduri speculative. În mod categoric, sfârşitul celui de al doilea război mondial şi reconstrucţia potbelică au marcat, cel puţin în Occident, începutul unei epoci de prosperitate economică fără precedent. Totul aflat sub semnul Victoriei Aliaţilor asupra puterilor Axei. Simbolul tehnic cel mai important al  acelei Victorii a fost considerat a fi explozia bombei atomice aruncată peste oraşul japonez Hiroshima. Iar ceea ce a dus la construirea acelei bombe atomice a fost ulterior considerat a fi un vârf, un summum al instrumentalismului logic. Ce anume, mai precis ? Fizica teoretică şi fizica matematică. Albert Einstein a fost glorificat instantaneu drept cel mai mare geniu al omenirii! Instrumentalismul logic incorporat în fizica teoretică şi fizica matematică a fost pus la lucru şi în ştiinţa economică. Astfel, tot ceea ce fusese elaborat mai bine în Economia Politică, adică opera unui secol şi jumătate de gândire doctrinară calitativă în economie, a fost transpus în modele matematice! În instituţiile financiare de pe  Wall Street au început să fie angajaţi matematicieni şi specialişti în fizica matematică. Aceştia renunţau la un serviciu din lumea cercetării academice şi a universităţilor, cu un salariu de 50 000 de dolari pe an, pentru un job de matematică financiară şi modelare a riscului pe Wall Street, unde câştigau un milion de dolari pe an ! Au fost instituite pentru ei şi onoruri academice speciale : Premiul Nobel pentru Economie acordat anual. Doamne fereşte, eu nu spun că oamenii aceia nu erau cu toţii de bună credinţă! Însă, deoarece influenţa pleca de pe  Wall Street, totul era marcat de superficialitatea americană. Cel mai bine este descrisă această superficialitate americană în literatura lui Sinclair Lewis. Acum, din păcate, în acest vârtej de superficialitate americană este prins noul preşedinte  Barack Obama. Care chiar crede în puterea ştiinţei americane ! Ştiu că voi fi condamnat de aproape toţi cititorii acestui articol, care cred şi ei  în puterea ştiinţei americane. Mai precis în justeţea instrumentalismului logic incorporat în fizica matematică.

Titus Filipas

Investiţiile în infrastructură

Aprilie 30, 2010

Cred că nu vor supăra câteva consideraţii privind investiţiile în infrastructură. După Simon Kuznets, există o ciclicitate de aproximativ 18 ani în legătură cu investiţiile în infrastructura unei ţări. Tot Simon Kuznets observa că evoluţiile în infrastructură sunt intim corelate  cu fluxurile demografice, fluxuri de intrare în ţară, fluxuri de ieşire din ţară. Degradarea infrastructurii feroviare în România, degradare pe care şi eu o deplâng, este legată de plecările masive din ţară ale oamenilor activi, am înţeles că 2 milioane „decreţei” au plecat. Dezvoltarea infrastructurii pentru IT, –România este în grupul ţărilor foarte dinamice, mult înaintea USA–, înseamnă poate şi o dezvoltare a suprastructurii, nu chiar exact în sens marxist fiind definită de noi suprastructura, mai mult în sens cognitiv.  Or, aceasta conduce neapărat, sau trebuie să o luăm ca pe un indiciu, la dezvoltarea unor forţe de producţie noi, legate de knowledge şi know how. În termenii doctrinei economice, aceasta este o dezvoltare de tip schumpeterian. Reamintesc că Joseph Schumpeter aparţinea şcolii austriece de economie politică, surprinzător pentru mine să văd că şcoala austriacă de economie politică urma în siajul ideilor lui Destutt de Tracy. Şi economia politică modernă în România, vorbesc despre România secolului XIX eliberată din jugul fanariot, adică România când se pun bazele primei modernităţi, foloseşte ca sursă de inspiraţie în  primul rând ideile lui Destutt de Tracy. În secolul XX, această economie politică modernă din România îl formează pe Nicolae Georgescu-Roegen. În America, Joseph Schumpeter şi Nicolae Georgescu-Roegen au colaborat foarte bine, şi explicaţia ar putea fi foarte bine influenţa formatoare a ideilor  lui Destutt de Tracy asupra celor doi economişti de marcă.

Titus Filipas

Tipul de avion Tupolev 154

Aprilie 29, 2010

Despre tipul de avion Tupolev 154, de pe blogosfera francofonilor : +A l’époque, mais à l’époque seulement, le Tupolev 154 (TU-154) dans lequel le président polonais a trouvé la mort était la fine fleur de l’aviation soviétique. Ce tri-réacteur commercialisé à partir de 1972 (il s’agit en fait d’une version rallongée du TU 134), était l’avion le plus commercialisé de l’autre côté du mur de Berlin. D’où son surnom de “cheval de trait” des cieux soviétiques : un peu poussif mais fiable, parfois approximatif mais robuste. Dans sa version “présidentielle”, il a été livré aux chef d’Etat de pratiquement toutes les “républiques populaires” de la sphère d’influence russe. Mais aujourd’hui, outre l’avion polonais qui s’est écrasé près de Smolensk en Russie, il en reste encore trois en Europe centrale et orientale : en Pologne, en Slovaquie et en Bulgarie. Dans ce dernier pays, le TU-154, sert à transporter le président de cette république parlementaire. Les membres du gouvernement et le Premier ministre préfèrent, eux, les services d’un Falcon ou d’un Airbus de location. Le premier est considéré comme un proche de Moscou, les seconds comme des pro-européens convaincus… S’agit-il d’un hasard ? Si l’on considère le choix de l’exécutif polonais incarné par les Kazcinski peu suspect de sympathie envers le Kremlin, c’est un soucis d’économie qui semble avoir dicté le choix de conserver le Tupolev, livré au début des années 1990 à Varsovie par le constructeur russe. Toujours est-il que, les quelques officiels européens qui utilisent encore les services du “cheval de trait” Tupolev doivent réfléchir par deux fois avant de monter à bord après la tragédie de Smolensk. Dénué d’instruments modernes de guidage, le Tupolev peut encore voler, certes, mais comme le notent les spécialistes, désormais quand on parle de cet avion c’est souvent pour annoncer un accident.+

Titus Filipas

Istro-românii din New York vorbesc limba Vlashki

Aprilie 29, 2010

Istro-românii din New York vorbesc limba Vlashki

http://gawker.com/5526937/vlashki-garifuna-mamuju-and-the-other-797-languages-new-yorkers-speak

http://www.istro-romanian.net/photos_newyork.html

http://www.istro-romanian.net/articles/art051021_ProjectDescription.pdf

http://www.nytimes.com/2010/04/29/nyregion/29lost.html?hp=&pagewanted=all

Titus Filipas

2015, România, platforma Măgurele

Aprilie 27, 2010

+2015, România, platforma Măgurele, (Extreme Light Infrastructure)/ Din decembrie 2015 vor fi aduse deşeuri de la Cernavodă şi din ţări vecine precum Bulgaria şi Ucraina, deşeuri care vor fi bombardate cu raze laser”, explică Marius Enăchescu, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS) “Vorbim despre tratarea deşeurilor radioactive în perspectivă, în niciun caz în viitorii cinci ani. Vorbim de câteva zeci de ani. E un lucru complet nou şi nu există încă o interacţiune între radiaţia laser cu nucleul atomului. Nu ştim acum dacă metoda merge. Vorbim de predicţii. În momentul în care vii cu o putere atât de mare, nu se ştie ce se poate întâmpla. Puterea transmutaţiei nu e rezolvată nici de acceleratoarele existente. Ştii unde dai, dar nu ştii unde crapă”. +, ne  informează colega de blogosferă @ Sibilla, la http://sfinx777.wordpress.com/2010/04/26/cernobil/ . Oamenii de ştiinţă, mai ales cei din domeniul nuclear, sunt noii “ucenici vrăjitori”. Declanşează procese pe care nu le mai pot controla. Problema este că acest tip de poluare serveşte ca paravan pentru un alt tip de poluare, declanşat de UE în România, începând cu anul 2015. Din acel an, România va fi obligată să primească deşeurile orăşeneşti din UE. Reţeaua de primire în România este deja controlată de Silviu Prigoană. “Se vor face mulţi bani!”, jubila el pe un canal de televiziune.

Titus Filipas

Activistul Theophyle

Aprilie 26, 2010

“Teo Trandafir a castigat alegerile! […]

Sper ca va veni repede si puternic. Vremea activistilor prafuiti a trecut!”

Vezi şi http://theophylepoliteia.wordpress.com/2010/04/25/teo-trandafir-a-castigat-alegerile/

Titus Filipas

Elitele GDS şi Kakodaimonia

Aprilie 25, 2010

Elitele GDS, în primul rând  timpurii Gabriel Liiceanu şi Andrei Pleşu, au început construcţia Kakodaimonia pentru România. Plec de la următorul excerpt dintr-un articol scris aici, http://www.adevarul.ro/articole/ce-stiu-si-ce-pot-economistii.html , de Andrei Pleşu: „În ce mă priveşte, când e vorba de economie, nici nu ştiu, nici nu pot. Mă tem că sunt mai mult decât incompetent: sunt inapt. Îmi lipseşte, probabil, alcătuirea mentală necesară pentru a pricepe rapid şi adecvat despre ce este vorba.” Nu este vorba despre “alcătuirea mentală necesară pentru a pricepe rapid şi adecvat despre ce este vorba”, ci de a pune mâna pe carte. Ca “intelectualul neamului”, Andrei Pleşu trebuia să dea un exemplu pozitiv de înclinaţie către munca unde se folosesc idei. Deşi este manager al unor sume uriaşe pe care le primeşte de la statul român,  Andrei Pleşu îşi mărturiseşte impertinent incompetenţa crasă în chestiuni de economie. O postare pe blogul lui Victor Roncea, http://victor-roncea.blogspot.com/2008/10/civic-media-intelectualii-si-spagile.html , demonstrează totodată ipocrizia şi venalitatea personajelor Andrei Pleşu, Gabriel Liiceanu, Horia-Roman Patapievici. Înregistrările video şi fotografiile ni-i arată pe Andrei Pleşu, Gabriel Liiceanu, Horia-Roman Patapievici cum „se fac că lucrează” la implicarea managerială a firmei Volvo pentru România,  şi nu pe gratis! Înainte de întâlnirea „pentru dar”,  Pleşu, Liiceanu şi Patapievici nu au dovedit măcar decenţa intelectuală de a citi celebra scrisoare a unui muncitor român de la Volvo, vezi aici.   http://www.romanialibera.com/articole/articol.php?care=4741 . Dar trebuia ca ei să citească mult mai mult decât a scris muncitorul acela. Pentru  că managementul de la Volvo, inginerii şi tehnicienii săi, au dezvoltat cunoscutul sistem suedez pentru proiectarea eco-produselor, iar muncitorul descrie percepţia unui simplu român despre acel sistem. Să prezint eu, succint, Introducerea la sistemul suedez EPS: Termenul EPS constituie acronimul de la sintagma în limba engleză: ‚Environmental Priority Strategy’. Sintagmă care se poate traduce româneşte prin  ,Strategia de priorităţi ambientale pentru evaluarea şi proiectarea unui sistem de produse’. Sistemul  suedez  EPS  a fost dezvoltat  în mod expres ca o bază de sprijin decizional  în managementul ambiental din întreprinderile industriale care dezvoltă produse noi,  în speţă el sprijinind  alegerea corectă  între două (sau mai multe)  concepte de ecoprodus. Sistemul  suedez  EPS  are drept  parte centrală  o analiză foarte particularizată de Analiză pe Ciclul de Viaţă (ACV)  a unui produs industrial. Se ştie că, la origine, metodologia ACV  a fost  folosită  ca instrument de gestionare a impactului ambiental al unui sistem de produse de către consultanţii ambientali angajaţi de industrie.  În Europa, această consultanţă a fost solicitată mai frecvent  de  firmele industriale din ţările nordice, în special din Suedia. În mod gradual, acolo  metodologia ACV efectuată complet, adică incluzând şi faza de evaluare, -recunoscută ca fiind faza cea mai dificilă a unei Analize a Ciclului de Viaţă-,   a început să capete forme concrete în configuraţii (modele secvenţiale, termenul din limba engleză este ‚patterns’) de evaluare repetabile. A apărut ideea ca aceste configuraţii repetabile  pe unitatea de indicator de categorie de impact ambiental să fie folosite ca un fel de „piese lego” şi  aplicate în alte analize ale ciclului de viaţă. În felul acesta a apărut sistemul EPS.   În metoda de evaluare din  EPS  este calculat lanţul  complet  cauză-efect pe care îl produce fiecare categorie de impact ambiental asupra unui echivalent-uman. Dintre toate metodologiile ACV complete (completitudinea se referă la faptul că în metodologie sunt incorporate şi fazele de evaluare a impactului, agregare a impactului, precum şi de interpretare a rezultatelor studiului ACV), se afirmă uneori  despre metodologia EPS că ar fi  cea mai puţin transparentă. Din cauza aceasta, considerăm necesar să revelăm cât mai multe „aspecte ascunse” din această metodologie, numită şi „sistemul suedez de proiectare a eco-produselor”.  Ce este EPS, acronimul de la Environmental Priorities System, ‘Sistemul de priorităţi ambientale’,  în termenii cei mai simpli? Dacă plecăm chiar de la începuturile sale, am putea  zice  că EPS reprezintă un ‘model secvenţial’ pentru alegerile de valori ambientale cele mai frecvent întâlnite la  un inginer suedez care lucrează la firma Volvo.  Sistemul EPS a fost dezvoltat printr-o abordare conceptuală descendentă (top-down development).  Abordarea  conceptuală descendentă duce în sistemul  EPS  la o ierarhie foarte clar exprimată  a  principiilor  şi regulilor sale. Iată un excerpt  din textul prin care firma Volvo îşi prezintă metodologia de analiză a ciclului de viaţă pentru produsele sale: „Deşi forma cea mai evidentă de poluare pe care o produce un automobil convenţional o reprezintă gazele arse emanate pe ţeava de eşapament, în realitate întregul ciclu de viaţă al automobilului  produce deşeuri şi poluare : începând cu  extracţia materiilor prime din depozitele şi fondurile de resurse naturale, consumul energetic asociat tuturor proceselor din sistemul de produse, transportul acestor materii prime la fabricile de prelucrare, fabricarea propriu-zisă a  vehiculelor, până la folosirea consumabilelor de către vehicule şi eliminarea vehiculelor uzate.”    La realizarea sistemului EPS de analiză a ciclului de viaţă si de evaluare a impactului ambiental pe baza „strategiei priorităţilor ambientale”,  au participat  atât experţii ambientali şi inginerii de la firma Volvo, cât şi specialiştii de la Institutul suedez de protecţie  ambientală (IVL), precum şi cei de la Federaţia suedeză a industriilor. Experţii şi inginerii au măsurat fiecare etapă din ciclul de viaţă al unui vehicul Volvo de un tip sau altul. Folosind rezultatele găsite, ei au stabilit „unitatea de încărcare ambientală” ELU (Environmental Load Unit), o unitate de măsura destinată iniţial să cuantifice impactul ambiental al fiecărui element component al unui automobil Volvo, dar care a fost extinsă ulterior şi la alte sisteme de produse ale industriilor din Europa. De fapt, folosirea unităţii ELU cunoaşte o extensie mult mai largă. Tratarea deşeurilor menajere fiind de asemenea considerată un ‚sistem de produse şi servicii’.  De exemplu, în cazul gropilor  de gunoi municipale, pentru o grosime a stratului de gunoi de  10 m, fiecare unitate de arie a gropii, adică fiecare metru pătrat de la suprafaţă, produce o încărcare ambientală estimata la  0, 1 ELU, adică o zecime dintr-o unitate de încărcare ambientală standardizată în sistemul suedez EPS. Pentru o iniţiere monetară simplă în valoarea unui ELU, să spunem că uneori se face aproximaţia : 1 ELU = 1 EURO. La ora actuală, chiar şi autocamioanele grele Volvo sunt considerate eco-produse în categoria lor de produse, şi din cauza aceasta sunt favorizate, de exemplu, pe piaţa din SUA. Insumând valorile ELU pentru fiecare piesă de  aluminiu, fier, sticlă, plastic, piele, vinil sau alte materiale prezente într-un automobil sau autocamion,  firma Volvo poate obţine o valoare ambientală totală pentru fiecare produs finit al firmei (autovehicul), încă din faza de proiectare a produsului respectiv, fără ca produsul să fie în mod efectiv fabricat.    Inginerii firmei  Volvo pot apoi să optimizeze folosirea componentelor cu scopul de a obţine o valoare totală, exprimată în  unităţi de încărcare ambientală ELU,  cât mai mică pentru produsul respectiv. De exemplu, ceea se percepea până la acel moment intuitiv în ceea ce priveşte valoarea reciclării,  s-a putut verifica şi  pe cale numerică prin  implementarea sistemului EPS de analiză şi evaluare a ciclului de viaţă, constatându-se că, într-adevăr,  folosirea unor piese reciclate reduce valoarea totala ELU pentru un automobil sau autocamion Volvo. În principiu, ‚metrica de impact  ambiental’ ELU include fiecare  aspect ambiental sau ecologic al fiecărei componente a vehiculului. De  exemplu, un  ELU pentru fierul obţinut din minereu include toate aspectele de impact ambiental implicate de extracţia minereului,  plus transportul minereului, precum şi toate operaţiile siderurgice. Un alt  exemplu frecvent utilizat în tutorialele (manualele introductive) pentru EPS ale firmei Volvo se referă la determinarea exactă  a valorii în ELU pentru producerea unei piese de plastic de culoare roşie,  iar aceasta  incorporează în ELU tot ceea ce produce ‚încărcare ambientală’, de exemplu şi materialele folosite pentru a curăţa forma în care a fost turnat plasticul de culoare roşie, pentru ca forma respectivă să poata fi re-utilizată la turnarea unei piese din plastic de altă culoare. Sistemul de evaluare prin strategia de priorităţi ambientale EPS facilitează  selectarea  alternativelor ambientale dezirabile pentru producerea de automobile. Proiectanţii, inginerii, experţii în vânzări şi alte persoane  care deţin  un rol în dezvoltarea şi promovarea unui nou model de automobil Volvo folosesc exact aceeaşi ‚metrică ELU’  de evaluare a impactului ambiental,  pentru a determina cum să  creeze un produs cu minimum de efect detrimental pentru mediul înconjurător. Scopul sistemului EPS este acela de a  fi  operativ într-un mediu  normal de dezvoltare a produsului, şi de a fi capabil să evalueze care dintre două, –sau mai multe–,  concepte asupra  produsului cu anumită funcţionalitate şi calitate,  are cel mai mic impact ambiental : acela va fi eco-produsul. Sistemul EPS trebuie să fie capabil să dea în mod rapid  recomandări în fazele timpurii ale dezvoltării produsului pe bază de informaţie generală. În fazele ulterioare, sistemul EPS va permite recomandări mai elaborate şi mai  precise pe măsură ce devine disponibilă mai multă informaţie specifică detaliată asupra conceptelor utilizate în crearea produsului. Cererea ca sistemul EPS să fie  operativ  conţine o cerere asupra utilităţii şi eficienţei costului. Eforturile suplimentare pe care le face proiectantul  trebuie să aibă drept   rezultat  ameliorări  rezonabile, (în ceea ce priveşte costul), atât  pentru mediul înconjurător, cât  şi  pentru  produs. Nu cred că dacă Andrei Pleşu, Gabriel Liiceanu, şi Horia-Roman Patapievici ar fi cerut de la acel înalt reprezentant de la Volvo un tutorial despre sistemul suedez de proiectare a eco-produselor, nu l-ar fi obţinut. Dar nu au ştiut ce să ceară. Kakodaimonia există deja în România de acum, unde Andrei Pleşu, Gabriel Liiceanu, şi Horia-Roman Patapievici sunt consideraţi “elite”.  Elite GDS-iste. 

Titus Filipas

Alan Sillitoe

Aprilie 25, 2010

A murit, la vârsta de 82 ani, scriitorul britanic Alan Sillitoe,  unul dintre “tinerii furioşi” (the Angry Young Men). Vezi şi http://www.timesonline.co.uk/tol/news/uk/article7107625.ece

Titus Filipas

Icoana acheiropoietică a Sfântului Apostol Andrei

Aprilie 25, 2010

La Paris este acum expoziţia « Sainte Russie, l’art russe des origines à Pierre le Grand », jusqu’au 24 mai, hall Napoléon du Musée du Louvre. Rens. : 01 40 20 53 17 ou http://www.louvre.fr.   Catalogue Louvre-Somogy, 744 p., 49 €.  Programme de l’année France-Russie sur www.france-russie2010.fr.   http://www.france-russie2010.fr/Programme/

Despre exponate, iată două articole în le Figaro http://www.lefigaro.fr/arts-expositions/2010/03/17/03015-20100317ARTFIG00821-le-louvre-au-pays-d-andrei-roublev-et-d-ivan-le-terrible-.php ; http://www.lefigaro.fr/culture/2010/03/10/03004-20100310ARTFIG00788-la-sainte-russie-au-louvre-.php

Problema este că urmând spiritul lui Voltaire, acela care spunea că “Armatele Rusiei au omorât mai puţini oameni decat focurile de artificii ale reginei Maria Antoaneta”, ziariştii francezi fac afirmaţii deformante  faţă de adevăr. Una dintre ele este “Le Louvre , au pays d’Andreï Roublev et d’Ivan le Terrible”, cealaltă ar fi  : “Raconter neuf siècles en quatre cents objets, c’est offrir trop de grandeur dans trop peu d’espace.” Problema este aceea că ţara lui Andrei Rubliov nu este Rusia ! Andrei Rubliov s-a născut cândva între 1360 şi 1370, deci chiar prin spirit voltairian ca instrument de mistificare, el nu s-a născut în Rusia Sudică. Andrei Rubliov aparţine spaţiului arian nord-pontic, care devine abia prin pacea de la Kuciuk Kainargi din 1774 ceea ce se va numi în imperiul ţarist din secolul XIX, Rusia Sudică. Românii au incontestabil percepţii distincte de percepţia voltairiană despre acest spaţiu. Pentru istoricii  români convenţionali, teritoriul este Sciţia Mare, pentru istoricii români neconvenţionali, teritoriul este un “tărâm Outback istoric”, iar pentru oamenii de cultură români cu spirit deschis, teritoriul este un “tărâm Outback cultural”.  Apoi, trebuie să devenim deplin conştienţi că românii din Evul Mediu asimilaseră ideologia Comnenilor şi Paleologilor! Şi să mai vorbim despre icoana acheiropoietică a Sfântului Apostol Andrei (http://en.wikipedia.org/wiki/File:Rublev_andrey_pervozvaniy.jpg ), cel care a dus prima oară Vestea Cea Bună  tracilor, moesilor, dacilor şi carpilor “socii” – alizaţi. Cred că ideologia Comnenilor şi Paleologilor  este incorporată în această imagine acheiropoietică a Sfântului Andrei. Silueta Sfântului pictată de Andrei Rubliov seamănă uimitor stilistic cu personajele longiline din picturile lui El Greco. Şi nu întâmplător. El Greco venea din Creta, unde ideologia Comnenilor şi Paleologilor  a rămas vie câteva  secole mai mult decât anul 1453.  De altminteri  ideologia Comnenilor şi Paleologilor  poate fi citită şi în bisericile Craioveştilor din Oltenia. Ideologia Comnenilor care făcea o legătură între Cer şi Pământ poate fi descifrată şi în Coloana Infinitului de la Târgu Jiu. Repet, ţara  lui Andrei Rubliov  nu este totuna cu ţara lui Ivan cel Groaznic ! Nu există o continuitate de nouă secole pentru Rusia ! În fine, mai îndrăznesc să spun că icoana acheiropoietică a Sfântului Apostol Andrei a fost pictată chiar pentru noi, da!,  pentru noi,  de Andrei Rubliov în acel  “tărâm Outback istoric şi cultural” care este convenţional denumit Sciţia Mare.

Titus Filipas