Ararat

De ziua mondială dedicată Artei Poetice, am găsit pe un blog (boteugen.wordpress.com ) poezia “Despre lupul singuratic”, de Nichita Stanescu : “Lupul singuratic merge/ doamne, numai peste lege,/ numai peste cea zapada/ ce va fi cândva sa cada./A-ntâlnit un îngere/dormitând în plângere./Creierul i l-a mâncat/ lupul cel înfometat./ Hlap si hlop si hlap si hlop/ i l-a fost mâncat pe loc,/nu acum ci-n viitor/lupul cel mirositor.// Pe zapada ce va fi/alergase lupul gri/mult satul, caci el mâncase/creier de matase.// Dar si viitorul trece/pe zapada foarte rece./ Creierul cel mistuit/a cazut în infinit/de din lupul ce mâncase/creier fara oase.// Deci în dulce viitorul/foamea îsi latea decorul./ Decorbul./ Deorbul./ Lupul singuratic foarte/ se înfometa de moarte,/însa îngeri adormiti/foarte rari sunt si seminti./ Iara îngeri care dorm/ se viseaza doar în somn.// Cade lupul singuratic/ pe laba-nghetând apatic/ si adoarme si viseaza/îngeri pe zapada treaza./ Le manânca creierul/lepadându-si obiceiul./ Dupa-aceea în alt vis/leapada tot ce-a ucis,/într-un infinit dormind/visator si trimbulind…/Si ramâne-n vis flamând/lupul sui si alergând,/lupul cel din viitor/de arginturi si de or./Si visând în vis adoarme/dintr-o foame, draga doamne,/cu care l-ai otravit/de din sus din infinit.// Deci din visul visului/pupila irisului/si-a deschis-o lupul singur./Ah, si ninge, si ce dingur./Îngerul visat/ l-a întâlnit pe Ararat./Creierul i l-a mâncat/însa nu s-a saturat,/repede el s-a golit/ chiar în infinit./ Deci în visul, visul visului/doarme lupul Cristului/creieru-ametistului/si ninsoarea tristului./El manânca/numai stânca/leapada/ o lebada./Cântec drag de lebada.” Comentariul meu a fost : Cine-i “Lupul singuratic”? Poţi înţelege că-i Rusia pravoslavnică? Nu-i chiar o blasfemie. “Ararat”. Este aproape de Erzurum. Localitatea cea mai importantă pe drumul pornind de la Tabriz, în Persia, si ajungând la Trapezunt, pe malul Marii Negre. Denumirea modernă Erzurum este deformarea numelui aceluiaşi loc întâlnit în vechile cronici arabe. Încă mai înainte, oraşul fusese botezat Theodosiopolis. Arabii, care au cucerit cetatea şi hinterlandul ei de la împăratii Bizanţului în anul 653, i-au spus Arz ar-Rum, adică „Pământul Romanilor”, ori ”Ţara Romanilor”. Cel puţin aşa găseşte şi ne transmite ca mărturie geograful marocan Ibn Battuta la anul 1333. Acest nume el însuşi, Arz ar-Rum, este recunoaşterea structurii populaţiei regiunii pe la anul 653 al erei creştine, şi poate chiar încă multă vreme trecută dupa începerea stăpânirii musulmane.

Titus Filipas

În vortexul disputelor

Sînt prins în vortexul disputelor (http://nastase.wordpress.com/2010/03/25/edf-acuzatii-mincinoase-respinse-la-washington-decizie-de-achitare-in-sua/#comment-88167 ) pe blogosferă. Chestiunea economică, pentru că despre aceasta e vorba. Nu intru în microeconomie, am mai vorbit despre importanţa IMM-urilor, începând cu secolul XIX, pentru prosperitatea naţiei române. A fost o sinergie extraordinară atunci, între românii din Partida Naţională şi protectorul rus Kisseleff. Sufletul său de rus dekabrist împărtăşea şi el, la fel ca ideologii români din   Partida Naţională ideile lui Destutt de Tracy. A fost în esenţă acela un exemplu de izomorfism normativ. Nu favorizat de greci, repet, grecii au acute probleme economice şi acum. La principiul izomorfismului normativ trebuie revenit, consider eu, însă după modelul legii americane Small Business Act  (http://www.smallbusinessnotes.com/fedgovernment/sba/sbact.html ;   http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/small-business-act/). O aplicare britanică a dus recent la construcţia unui mare număr de IMM-uri în High tech. IMM-uri britanice care îşi exportă produsele. Cred că avem şi noi o asemenea bază în know how. Rămâne numai să aplicăm, pentru IMM-uri, o lege românească foarte bine calată pe modelul Small Business Act. Să adaug că francezii, sub regimul politic UMP, nu au reuşit. Fără îndoială că la noi, în conivenţă cu   exteriorul, există o teamă la nivel Big Brother faţă de trezirea economică a românilor. Şi, zic eu, românii s-au trezit. Aceasta-i interpretarea mea despre cei “douăzeci de ani” anunţaţi de alogeno-cominternistul Silviu Brucan. După cei “douăzeci de ani”, în fine, ai voie să vorbeşti mai documentat împotriva comunismului. Pentru că liderii din PNŢCD şi PNL n-au vorbit, exceptându-l pe liberalul autentic care a fost Dan Amedeu Lăzărescu. El cunoştea mai bine   decât oricine influenţa lui de Tracy asupra ideologiei naţionalismului românesc. Deci vorbesc despre problema economică a României, cea mai acută pentru noi. De nu vorbim, riscăm să murim, noi, românii, într-o lume sordidă,  sordidă, sordidă. Tema abordată de mine, repudiată GeDeSist de alţii, în stilul de miştocăreală à la Pleşu, este malthusiană la maximum. Încă Mihai   Eminescu, –definit singur ca “om de ştiinţă” şi “om de litere”–, spunea că tema economică este chestiunea principală pentru români. La Craiova mi s-a oferit ocazia să citesc pagini din inceptul marelui tom economic doctrinar pe care îl pregătea Mihai Eminescu. Nu i s-a permis să-l termine. Dar el a spus lucruri profetice despre economia în tranziţie a României. Cu insistenţa   multiplu subliniată că trebuie să fie un proces controlat de români. Nu am avut aşa ceva, şi a venit anul 1907. Când armata română a trebuit să tragă în ţărani, pentru a fi salvaţii alogenii. Lucrurile acelea chiar s-au întâmplat. Voinţa implacabilă a tînărului ofiţer Ion Antonescu s-a forjat atunci. În fine, să revenim la priorităţile economice de acum. Domnul Adrian Năstase   trebuie să lupte politic pentru o lege românească bine calată pe modelul american Small Business Act. Aici pe blog, printre comentatori, lucrurile se dezvoltă într-un cadru Malthusian. Nu este prima oară când se întâmplă, este doar nou val. Virulent, @LePrince spune: +Romania trebuie sa sufere un „salt inainte”+. Doamne fereşte ! Chestia cu „saltul înainte” este de-a dreptul  maoistă ! Conchid că oamenii lui Big Brother nu se mai tem de nimic.  Contributorul Victor V. spune despre Small Business Act : + Ideea este excelentă, însă contează modul în care este aplicată. Sincer, nu cred că statul român poate duce până la capăt un astfel de proiect. Va eșua în   birocrație, corupție, favoritisme pentru clientelea politică, ș.a.m.d.Cred că statul trebuie să dovedească mai întâi că poate fi un bun arbitru (nejucător) și abia după aceasta poate încerca și lucruri mai sofisticate. Cred că se poate reuși și fără ajutorul statului. Generația mea (40-45 ani) a terminat facultatea imediat după revoluție și ca atare a ratat repartițiile de stat. Asta ne-a obligat să ne descum cum am putut, majoritatea pornind o mică companie sau plecând în vest (Franța sau Canada). Zece ani mai târziu, o parte dintre cei care au rămas aici au reușit să iși dezvolte companiile până la nivelul de zeci sau chiar sute de milioane de euro, fără a face afaceri cu  statul. Companii cum ar fi Altex-Mediagalaxy, K-Tech/UltraPro, Flamingo Computers (acum fuzionat cu Flanco) – sunt astfel de exemple. E adevărat, în perioada de   “bubble” unii din ei s-au avântat prea mult în dezvoltare, iar criza i-a dus în insolvență. Sunt însă convins că se vor descurca, chiar dacă o iau din nou de la zero. Ce au avut în comun fondatorii companiilor amintite? În primul rând, au terminat o facultate bună, Electronică și Telecomunicații (IPB). În al doilea rând, au ratat ajutorul de stat, repartiția și serviciul “sigur” la stat. În  al treilea rând, au fost la locul și momentul potrivit: companii de retail de   dimensiuni mici/medii, în momentul când creditarea de retail a explodat (2003-2005), ceea ce a făcut ca valoarea companiilor să se multiplice de zeci de ori.Fenomenul se întâmplă periodic și aș recomanda o carte care prezintă foarte  multe astfel de cazuri și explică mecanismul: Outliers de Malcolm Gladwell (tradusă și in română – “Excepționalii”) –  http://en.wikipedia.org/wiki/Outliers_(book)   Întrebarea pe care ar trebui să ne-o punem este: “putem crea condițiile, ca  astfel de fenomene să se întample spontan?”. Raspunsul meu (de libertarian taliban) este DA, cu siguranță. Este suficient ca statul să nu facă nimic, iar nivelul de confort să scadă sub o anumită limită, obligându-i pe cei de 20-25 de ani, care atunci încep să muncească, să devină excepționali prin depășirea  celor 10000 de ore din regula lui Gladwell.  Paradoxal, este nevoie de o criză, pentru ca o generație să producă oameni de excepție într-un anumit domeniu. Mi s-au părut excelente exemplele din IT  (Bill Gates, Steve Jobs, Andy Bechtolsheim, Scott McNealy, Bill Joy – toți născuți în 1954-1955) și avocatură (habar nu aveam că atâtea mari firme de avocatură americane sunt conduse de evrei de origine română sau est-europeană).   Criza există și s-ar putea dovedi o mare oportunitate pentru cei care termină acum facultatea. Pot fi orientați să devină antreprenori și poate mai târziu milionari sau putem să-i protejăm astfel încât să devină rentieri la stat. PS: Deși fac parte din generația de care am vorbit, eu sunt doar o  mediocritate relaxată.+

blogideologic spune: @ Victor V. Pusesem deoparte exemplul “Flamingo Computers/ Flanco”. Văd acum, colegul nostru Ghiţă Bizonu’ s-a prins şi el. Pentru că este vorba pur şi simplu despre o piaţă nesaturată, cu o putere de absorbţie foarte mare în România după 1989. Nu ştiam că absolvenţii de la ISB au dat ritmul în hora managerială de succes de la “Flamingo Computers/ Flanco”. Nu revoc nimic din calitatea pe care am atribuit-o absolvenţilor de la ISB. Dar în succesul “Flamingo Computers/ Flanco” ceea ce a contat mai mult nu a fost învăţătura propriu-zisă căpătată la ISB, cât faptul că ei nu au fost educaţi să fie hermiţi, ci oameni de lume. Iar în ceea ce-i priveşte pe decreţei, îmi amintesc când a venit prima lor serie, la Universitatea din Craiova, parcă erau îngeri, atât erau de inteligenţi şi cuminţi. Făceam un semestru de laborator de Biofizică şi Agrometeorologie, aş putea spune acum că pentru mine a fost experienţa   paradisului românesc. Degeaba unii tipi se lamentează că sunt români, a existat un paradis românesc, chiar şi Ion Eliade Rădulescu a trăit în copilărie acolo, în Nirvana Pastorală românească, Spaţiul Mioritic, cum îi va spune ulterior filosoful Lucian Blaga, de ale cărui idei se rîde copios dar prosteşte pe la GDS şi SAR. Spaţiul Mioritic, paradisul românesc, va fi recreat. Dar nu prin traduceri distorsionate de titluri, precum traducerea românească “Excepţionalii” a titlului cărţii lui Malcolm Gladwell, în realitate titlul complet este “Outliers: The Story of Success”. În povestea de succes de la “Flamingo Computers/ Flanco” nu este vorba despre calitatea de excepţie a majorităţii absolvenţilor de la ISB, calitate pe care nu o neg, ci despre succesul pe o piaţă cu mare putere de absorbţie. Titlul românesc “Excepţionalii” transmite de fapt un mesaj fals. Hai să fim sinceri, nu trebuie să ai prea multă minte, şi multe studii, ca să ai succes în afaceri. George Soros are succes nu pentru că este geniu, insist, George Soros nu este   un geniu!  , ci pentru că a fructificat nişte informaţii primite “from inside”, justiţia franceză a demonstrat aceasta şi a construit un foarte solid dosar împotriva lui. Nu îi dă curs, pur şi simplu pentru că se teme de acuzaţiile de anti-semitism ce ar urma, inevitabil.

Victor V spune: +@blogideologic / Atenție, nu este numai Flamingo-Flanco, mai sunt și Altex-Mediagalaxy,  KTech-UltraPro, Ager Computers și multe altele, de mai mică marime, pe care nu   mi le amintesc acum. Piața nesaturată a existat pentru toți. De ce nu a fost valorificată (de exemplu) de absolvenții Facultații de Comerț (ASE), care în plus aveau și pregătire de specialitate? Explicația succesului lor are legatură nu cu facultatea de Electronică și   Telecomunicații (cursuri, seminarii, examene), ci cu viața de “cămininst” în căminele Electronicii. Imediat după 1989, acolo a inceput să se dezvolte o adevarată “industrie”, cea a producerii de calculatoare personale compatibile Sinclair Spectrum – celebrele, la acea vreme, HC-85. De aici a rezultat și capitalul inițial pentru investițiile urmatoare. Vă rog să-mi dați voie să mă amuz de ideea ca Ghiță Bizonu’ s-ar fi prins de ceva, pe subiectul discutat. De asemenea, îmi este destul de greu sa fiu de acord că pentru a avea succes  în afaceri nu ai nevoie de minte. Îmi e foarte greu să-mi amintesc un om de afaceri care să fie un tâmpit notoriu (nu spun că nu există). Exemplul posibil, cu Gigi Becali, nu stă în picioare, pentru că nu este un om de afaceri. Omul s-a născut cu robinetul de bani în casă (terenurile din Pipera) și a avut nevoie de cineva mai inteligent, ca să-l facă să funcționeze (amintiți-vă cine i-a împrumutat banii pentru cumpărarea terenurilor). Ca om de afaceri, a distrus cam tot ce a cumpărat. Sunt de acord însă cu cea de a doua parte a afirmației, studiile nu sunt  neapărat necesare pentru a deveni un foarte bun om de afaceri. Aș merge chiar  mai departe, studiile universitare terminate devin un handicap. Te fac să  gândești în stereotipuri, iar rețetele despre cum sa devii milionar,   funcționează doar la orele de curs.  Lista celor care s-au apucat de business, renunțând la facultate, după primul  an este lungă: Bill Gates (Microsoft), Steve Jobs (Apple), Larry Elisson   (Oracle), Michael Dell (Dell), Larry Page & Sergey Brin (Google), ș.a.m.d. Fenomenul se repetă și pentru Altex, Flamingo & Co – revoluția i-a găsit în anul II sau III de facultate, iar ce a urmat numai școală nu a mai fost.Referitor la exemplul cu George Soros – nu mă pot pronunța asupra geniului  lui. Este un rechin financiar, care se hrănește cu informații confidențiale pe   care le transformă in oportunități. Exemplul cu SocGen (2.3 milioane $) pare  minor în comparație cu lovitura dată băncii Angliei în 1992 (caștig estimat de 1.1 miliarde $). Din câte imi amintesc, informația crucială a fost legată de decizia Băncii Centrale a Germaniei. Oarecum similar cu ce se întâmpla acum cu Grecia (și prin extensie, cu țările PIGS).  Aș zice că existența rechinilor financiari de tipul lui Soros, pune în pericol existența, ca specie, a “balenelor” guvernamentale. Ceea ce nu este neapărat  un lucru rău.+

@ Victor V. spune:   +Imediat după 1989, acolo a inceput să se dezvolte o adevarată “industrie”, cea a producerii de calculatoare personale compatibile Sinclair Spectrum – celebrele, la acea vreme, HC-85. De aici a rezultat și capitalul inițial pentru investițiile urmatoare.+ Nu ar trebui totuşi să puneţi bemoli la “producţie”  şi “industrie” ?  Căci treaba începe să semene cu aceea iniţiată de George Copos la Ana Electronics. Nu mi se pare cea mai potrivită exemplificare pentru excepţionali, ceea ce nu înseamnă că oamenii aceia din ISB nu-s „excepţionali”, dar din motive care ţin de noua cultură organizaţională (acum, sincer, în toate exemplele pe care le-aţi dat, ponderea de nouă cultură organizaţională este prea mică).  +Aș zice că existența rechinilor financiari, de tipul lui Soros, pune în pericol existența, ca specie, a “balenelor” guvernamentale. Ceea ce nu este neapărat un lucru rău.+, mai spuneţi. De foarte multe ori George Soros a lucrat în conivenţă  ocultă cu “balenele guvernamentale”. În fine, revin la problema SBA, care mă doare. Nu vreau să devoalez tipul de IMM, ca real pol de competenţe, nu glumesc!, pe care l-aş dezvolta eu, cu foarte, foarte multă cultură organizaţională nouă aplicată în el. Dar pentru aceasta chiar am nevoie de cadrul legal creat de o legislaţie românească în adecvare cu Small Business Act. Pentru că este vorba despre contracte pentru competenţe noi ca servicii oferite pe piaţă. Dar sunt atâtea altele de făcut, din fericire pe gratis ! Numai bine,

Titus Filipas

FRAŢI ROMÂNI din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş!

+A P E L : FRAŢI ROMÂNI din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş! / Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, vă cheamă să lăsaţi pentru o zi grijile voastre acasă şi să veniţi la Topliţa, sâmbătă, 20 martie 2010!  Veniţi să ne alăturăm glasurile spre a le spune diriguitorilor ţării că în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, trăim peste 400.000 de români! Suntem urmaşii celor care secole de-a rândul au înfruntat ,,cele mai crâncene mijloace cu scopul de a ne desfiinţa şi maghiariza”, cum a afirmat cel ce a fost întâiul patriarh al României, Miron Cristea, fiu al Topliţei Române. Asemenea mijloace, sub o altă formă, sunt folosite şi astăzi împotriva identităţii şi dăinuirii noastre. Iar acestea se petrec după mai bine de nouă decenii de la Marea Unire de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918, când Transilvana noastră străbună s-a unit cu România! Aşa cum a hotărât Adunarea reprezentanţilor românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, din 28 octombrie 2006 de la Izvorul Mureşului, şi de această dată, dorim să ne exprimăm îngrijorarea pentru continuarea acţiunilor anticonstituţionale ale unor lideri politici şi civici maghiari, ce urmăresc enclavizarea acestei zone, prin înfăptuirea autonomiei teritoriale pe criterii etnice a aşa-zisului „ţinut secuiesc”, şi să solicităm autorităţilor statului: Parlamentului României, Preşedinţiei, Guvernului, precum şi întregii societăţi româneşti, Patriarhiei, Academiei, mass-media, societăţii civile – să ia atitudine şi să-şi exprime, public şi neechivoc, o poziţie tranşantă referitor la acţiunile iredentiste, revizioniste şi separatiste, care atentează făţiş la unitatea şi suveranitatea statului şi naţiunii române. Prin glasul autorizat al reprezentanţilor românilor din cele trei judeţe, dorim să tragem un nou semnal izvorât din îngrijorarea românilor aici trăitori şi direct afectaţi, faţă de recenta adoptare tacită, în Senatul României, a legii promovate de UDMR cu privire la regionalizarea României, lege prin care se doreşte refacerea formulei staliniste, de tristă amintire, a Regiunii Autonome Maghiare, şi a regiunii de nord-est a Transilvaniei ruptă din trupul ţării, prin Dictatul de la Viena, de repunerea pe tapet a adoptării în Camera Deputaţilor a proiectului de Lege privind statutul minorităţilor naţionale, prin care se urmăreşte legiferarea bazei autonomiei teritoriale pe criterii etnice şi sforţarea proclamării limbii maghiare ca limbă oficială în aşa – zisul „ţinut secuiesc” şi apoi în toată Transilvania, şi nu în ultimul rând, de continuarea acţiunilor de discriminare şi deznaţionalizare a românilor din Arcul Intracarpatic.  Vom cere ca în perspectiva reorganizării regiunilor de dezvoltare social-economică a ţării, în concordanţă cu cerinţele Uniunii Europene, în configurarea acestora să nu prevaleze criteriul etnic, care s-a dovedit generator de disfuncţionalităţi, discriminări şi subdezvoltare şi nicidecum dezvoltarea armonioasă şi echilibrată a României. Vom cere răspicat să fie respectat statutului limbii române ca limbă oficială în activitatea instituţiilor administraţiei publice locale. Vom reînnoi propunerile noastre de stabilire prin lege a unor garanţii în procesul de descentralizare, care să evite abuzurile şi discriminările românilor numeric minoritari de către autorităţile locale, precum şi cele privind asigurarea cadrului legal de reprezentare a populaţiei româneşti din zonă, în structurile decizionale legislative şi administrative locale şi centrale. Îi vom chema din nou pe concetăţenii de etnie maghiară la conlucrare, considerând că singura soluţie de convieţuire este buna înţelegere, bazată pe respectul reciproc, în spiritul valorilor creştine şi europene, şi nu separatismul şi enclavizarea. România a dovedit că este şi rămâne patria comună a tuturor fiilor ei, pe care îi ocroteşte deopotrivă, indiferent de etnia, naţionalitatea ori confesiunea lor, modelul interetnic românesc fiind apreciat pe plan internaţional. Le vom reaminti tuturor românilor că toate aceste probleme cu care ne confruntăm aici, nu sunt doar ale românilor din aceste judeţe, ci ele vizează fiinţa naţională şi reprezintă o problemă vitală a întregii ţări, a cărei rezolvare presupune exprimarea solidarităţii tuturor românilor, din ţară şi din străinătate.  De aceea vă chemăm, fraţi români din Covasna, Harghita şi Mureş, să veniţi sâmbătă, 20 martie 2010 la Topliţa Română, să vă exercitaţi drepturile constituţionale şi să ne unim glasurile pentru apărarea drepturilor noastre, dar şi pentru apărarea unităţii şi integrităţii României, pentru ca pruncii noştri să aibă un viitor, aici, în vatra strămoşească. /Sf. Gheorghe — Miercurea-Ciuc — Tg. Mureş, 6 martie 2010 / email: cohara_ro@yahoo.com www.forumharghitacovasna.ro +

Pentru conformitate,

Titus Filipas

Noile Caradale

Vorbesc despre editorii financiari de la ziarul România Liberă. Mă refer aici numai la conţinutul articolului publicat la adresa URL http://www.romanialibera.ro/finante-personale/a178767-pe-ce-fundamente-se-asaza-bursa.html .

Întreb :  Vorbiti despre situatia din România? In articol apare termenul +blue chips-uri+. Vorbiti despre situatia din România?

Mi se răspunde : + Termenul de blue chips sau bluechips este unul consacrat pe bursa cand este vorba de a departaja/incadra emitentii dupa anumite criiterii. Daca vorbim de bursa din Romania va trebui sa nu incercam sa facem o comparatie cu alte burse sau emitenti straini dupa capitalizare sau lichiditate deoarece suntem departe de bursele puternice, cele broad si chiar fata de cele din regiune (Viena, Varsovia si Budapesta). Asa ca trebuie sa gandim acest termen raportat la conditiile bursei noastre si mai ales la care este perceptia investitorilor straini activi la BVB fata de aceasta categorie (vezi de exemplu pct de vedere al Wood & Company). Ei bine, inainte de a defini exact acest termen voi spune ca investitorii straini care stiu de bursa noastra recunosc ca BRD si SNP intra in aceasta categorie, iar viziunea lor nu se bazeaza doar pe datele unui trimestru sau doua ci pe o perioada mai mare de timp. Daca ne gandim la capitalizare, lichiditate, performantele financiare, calitate actionariat, locul pe piata (probabil ca la asa ceva se referea intrebarea), management si activitate in general atunci putem defini CLAR ce este un blue chip. Perceptia fiecarui investitor din piata fata de performantele anumitor emitenti difera, insa daca vom privi obiectiv aceasta categorie pe o perioada mai mare de timp raportata la un sector din regiune, insa in contextul conditiilor oferite de bursa respectiva, atunci putem sa distingem clar si obiectiv care societate SOLIDA intra in aceasta categorie. Daca dorim sa comparam cei doi emitenti citati cu primii 10 din indicele Dow sau S&P 500 fireste ca nu vom putea niciodata sa facem acest lucru. Pe de alta parte a spune ca bursa din Romania, care intr-adevar nu se regaseste intr-un top al pietelor de capital din lume, nu are blue chips-uri ar insemna sa contrazicem perceptia investitorilor straini fata de emitentii vizati de ei. Asa ca, in concluzie, pentru a fi obiectivi cu noi insine va trebui sa ne raportam intotdeauna la factorii obiectivi din Romania, dar si la declaratiile firmelor specializate in investitii in zona. Poate noi nu suntem asa de specialisti ca ei, insa „faptele vorbesc” intotdeauna sau „piata are intotdeauna dreptate”, adica cei care decid mersul pietei. +

Revin cu întrebările mele : „a spune ca bursa din Romania […] nu are blue chips-uri ar insemna sa contrazicem perceptia investitorilor straini”. Traiane, trebuia să vii cu un exemplu. Traiane, pe cine vrei să păcăleşti tu, şi de ce? Cam ştiu de ce …

Mi se răspunde pe un ton de totală superioritate : +Exista in piata de capital mai multe categorii de investitori. Pe langa optimistii si pesimistii flexibili mai este una aparte si anume a pesimistilor refulati. Acestia nu accepta deloc partea plina a paharului si vin sub diferite forme ANONIME, specifice unei perioade de sumbra amintire, cu idei fara esenta si repetate la nesfarsit numai de dragul unei contraziceri deloc constructive. In plus fiindca viata i-a facut niste frustrati considera ca daca se descarca public se simt razbunati pe cei care i-au adus in aceasta stare. Uita un lucru: daca au ajuns aici vina le apartine. Aceasta categorie face mai mult rau decat cea unde optimismul este nestavilit deoarece sunt inconjurati numai de rautati, nu se vor vindeca niciodata si vor incerca sa fac mai mult rau decat bine. Atunci, chiar daca ar veni la ei analistul Peter Vidlicka al bancii de investitii Wood&Company si ar declara ca pentru ei una dintre blue chips la BVB este BRD, nici atunci nu ar crede. Desigur ca acest aspect mai putin conteaza, conteaza ca si-au facut numarul. Probabil daca se vor uita la indicele NTX (New Europe blue chip Index) vor vedea una ca dintre cele 30 actiuni este BRD. Dar probabil ca in loc sa cunoasca bine piata de capital din regiune se uita pe articole cautand motive gratuite si neinspirate de refulare. Respect pentru cei care cunosc piata, asa ca si eu stiu, deci nu ghicesc ce cauta anonimii total nepregatiti pe anumite site-uri serioase. Pentru aceasta categorie pe cale de disparitie, a pesimistilor refulati, negru este negru si albul … tot negru.+

Sînt obligat să dau replica : : Dacă dezvolţi acronimul BRD, găseşti Banca Română pentru Dezvoltare. Şi ce dezvoltă BRD în România? Pe bune … În fine, Peter Vidlicka are dreptate numai pentru că se referă la titulatura completă a instituţiei financiare analizate, anume „BRD – Groupe Société Générale”. Or, aici partea cu pondere de blue chip este Groupe Société Générale, sînt de acord. Dar ce a dezvoltat Groupe Société Générale în România după 1989 ? Bine, înainte de 1989, datorită lui Nicolae Ceauşescu, Groupe Société Générale a participat la dezvoltarea României, cu profituri de ambele părţi. BRD antrenează nişte fluxuri financiare, de acord şi aici. Însă aceste fluxuri financiare care pleacă şi vin din BRD trebuie să fie cuplate cu nişte fluxuri din economia reală a României. Se pricepe ? Care sunt acele fluxuri din economia reală a României pe care le antrenează fluxurile financiare ce pleacă şi vin acum din BRD? Mai multă sinceritate ar fi necesară … Românii nu sunt idiota.

Mi se răspunde : +Cineva vrea sa aiba neaparat ultimul cuvant. Toate ar fi bune daca interventiile persoanei anonime s-ar referi corect la obiectul discutiei, adica la termenul de blue chip si care sunt criteriile acestuia acceptate de catre specialisti. Ma refer la analistii si brokerii nu numai din Romania si care si-au dat verdictul in aceasta privinta. Si totusi … nicaieri si pe nici o piata spot din lume termenul de mai sus nu are si nici nu poate avea vreo legatura cu ingradirea modului cum emitentul isi desfasoara activitatea operationala si cea financiara pentru obtinerea performantelor financiare. In conditiile in care capitalul este liberalizat, mai ales la nivelul tarilor din UE, o corporatie isi poate desfasura activitatea in orice conditii si pe orice gen de economie, mai ales cand concurenta este nu numai la nivel local sau regional, dar mai ales global. Daca corporatiile Siemens din Germania sau Lafarge din Franta ori Nestle din Elvetia, numai pentru a cita cateva blue chips din UE, realizeaza flux de capital cu sucursalele din China, India sau alte tari din Europa, ar inseamna sa nu mai aiba aceasta calitate, dupa punctul de vedere voit eronat exprimat de interlocutor. Insa datele burselor respective contrazic de departe acesta speculatie ieftina si de dezinformare. Piata de capital are caracteristici universal valabile recunoscute de cei din sistem si mai putin conteaza un punct de vedere singular si dupa opinia mea, complet pe langa subiect si tendentios. Ma voi opri aici deoarece cel in cauza nu are curajul sa-si destainuie numele, asa cum ar cere bunul simt pentru o asemenea polemica, care din pacate este unilateral fundamentata. Asa ca celelate comentarii sunt pure speculatii lipsite de sensul si logica subiectului in discutie. In concluzie aceste simple supozitii se pot adresa numai acelei categorii mai putin initiate in acest domeniu.+

Vin cu o precizare : Piaţa de capital este un caz particular al pieţelor financiare. Şi în general teoria pieţelor financiare  face uz de ipoteza EMH (efficient-market hypothesis). Or, în acord cu ipoteza EMH, şi pe piaţa de capital trebuie, insist, trebuie, să existe o eficienţă informaţională. Văd că irită foarte mult ceea ce spun, şi tocmai din cauza aceasta spun. Eu habar n-aveam că BRD este considerat blue chip de investitorii din Franţa, şi în general de investitorii din Occidentul UE. Cineva a ţinut să-mi deschidă ochii. Foarte bine, îi mulţumesc. Numai că trebuie să continuăm raţionamentul, place sau nu place. Investitorii străini care investesc în BRD, pentru că au informaţii despre această instituţie financiară că este blue chip, primesc un flux de bani foarte generos din România. Pentru ce ? Mai concret, ce dezvoltă BRD (Banca Română pentru Dezvoltare) în România? Ce atâta supărare pentru o întrebare ? Am atins un punct sensibil pe care “bietul român” nu trebuie să-l ştie ?

Ceea ce urmează din partea lor este un ghiveci :+“Bietul roman”, la care se face atat uz de catre unii, ca si cum le-ar pasa de acesta, stie ca ipoteza pieţelor eficiente a durat maxim 6 decenii si a murit odata cu anul 2000. Atat cat a existat acest concept a fost foarte controversat si de aceea a murit. Unele teorii se nasc si mor singure. Cele bune dainuie o eternitate. A spune ca orice prelucrare informationala, oricat de profunda si adanca ar fi ea, nu poate previziona cursurile viitoare, ar insemna sa spunem ca : toti investitorii sunt rationali; ca toate pietele sunt eficiente; ca randamentele sunt toate independente ca si cum cel din ziua z este total necorelat cu ziua z + 1 şi ca pieţele au probablilitatea randamentelor aproximativ aceeasi cu distributia normala (clopotul lui Gauss). Adica pasii pietelor sunt aleatorii. Ii recomand sustinatorului teoriei de mult apuse EMH sa verifice presupusa independenta a randamentelor din zile diferite prin calculul coeficientilor de autocorelatie dintre indicii BET si BET-C, mai apropiati de piata noastra. Asa ca in total dezacord cu acordul celui care sustine o teorie moarta de 10 ani, eficienta informationala, la care face atat caz, este cea perceputa de marea majoritate si nu de percpetia unei singure persoane. In realitate, asimilarea informatiilor este neregulata si conduce la o tendinta de miscare aleatorie numita serie de tip fractala (biased random walk). Dar toate acestea, ca si prezentarea unei teorii EMH infirmate de teoreticienii pietelor financiare si implicit ai pietelor de capital cred ca nu intereseaza cititorii acestei rubrici. In acest caz cuvantul „BIET” se poate adresa doar unei persoane care folosind teorii apuse despre ingineria informationala are in acest moment un trend mai mult lateral fata de rubrica de fata.+

Răspund, precizând sursele de informare, foarte actuale : Tocmai ce am extras de pe Investopedia informaţia : “Although it  is a cornerstone of modern financial theory, the EMH is highly controversial and often disputed.” Ca orice ipoteză. Deci reţineţi, o sursă informaţională foarte respectată despre pieţele de capital afirmă că în actuala teorie financiară, din anul de graţie 2010, ipoteza EMH este încă „piatra de boltă” a teoriei, deşi sursa respectivă admite că ipoteza EMH este „foarte controversată”, citeşte complet la adresa URL http://www.investopedia.com/terms/e/efficientmarkethypothesis.asp  . Eu am pus o întrebare foarte concretă, legată de faptul că banca BRD (Banca Română pentru Dezvoltare :-)) este sursa unui flux monetar către exteriorul României. De ce, şi pentru ce, şi pentru cine ? Bineînţeles că atâta vreme cât eu nu am voie să ştiu de ce sunt scoşi aceşti bani din ţară, şi ce contrapondere au lăsat ei în dezvoltarea României (ştiu de fapt că ei nu au lăsat nimic), mă consider tratat doar ca un “biet român”. De ce supără sintagma aceasta, “biet român” ?

Titus Filipas

Textul a fost publicat şi la adresa URL http://nastase.wordpress.com/2010/03/09/efectele-microeconomice-ale-macroimprumutului/

“Sarmis”

Şi Sarmisegetuza/ Sarmizegetusa. Şi Mare Sarmaticum, aşa cum se numea Marea Baltică pe vremea romanilor. Wikipedia scrie că Sarmaţii trăiau în Europa de Răsărit şi Rusia Sudică. Facem noi  ce facem şi ajungem la teme pe care sîntem obligaţi, de dragul adevărului, să nu le tratăm “politiceşte corect”. Rusia Sudică apare abia după pacea de  la Kuciuk Kainargi din 1774. Pentru pacea de la Kuciuk Kainargi făcuse un eficient lobby pro-Rusia iluministul  Voltaire (pe care îl pun pe aceeaşi linie cu baronul Münchhausen şi cu inventatorul butaforiei Potiomkin). Doina lui Mihai Eminescu este în primul rând împotriva tratatului de la 1774 care suspenda Capitulaţiunea de la 1740, tratat internaţional prin care se recunoştea legitimitatea  frontierei răsăritene a principatului moldovenesc pe rîul Bug (vorbesc despre Bugul pontic, nu despre Bugul baltic). În fine, probabil că Sarmis pentru capitală incorpora aluzia la Mare Sarmaticum, şi de aceea romanii au păstrat denumirea pentru capitala situată la Porţile de fier dintre Banat şi Transilvania. Dacia hiperboreană a lui Vasile Lovinescu (un mare intelectual legionar) nu-i oare aluzie la Mare Sarmaticum ? Este interesant că împăratul Aurelian crease provincia Dacia Mediterranea, unde-i de asemenea prezentă aluzia maritimă. “Retragerea aureliană”  de fapt nu a existat. Un istoric apropiat ca timp şi ca loc, vorbesc despre Zosimus, nu aminteşte despre  “Retragerea aureliană”, o percepţie occidentală falsă impusă istoriei noastre antice. Zosimus spune despre faptul că Aurelian plănuia o mare campanie militară în Răsăritul scitic pentru care convocase auxiliari sarmaţi şi alani la fluviul Tanais (rîul Don),  dar a fost omorât de un complot aleatoriu.

Titus Filipas

“Moldova, o zona în care, ca urmare a frământărilor istoriei, au fost români”

Titlul este un excerpt din panseurile lui Horia Roman Patapievici, directorul ICR (Institutul Cultural Român). “În privinţa Republicii Moldova, situaţia s-a schimbat, ca urmare a ultimelor alegeri şi sperăm să se întâmple ceva în 2010. Azi dimineaţă am vorbit cu vice-ministrul Culturii din Republica Moldova, care m-a asigurat de sprijinul Ministerului Culturii în Guvernul Republicii Moldova pentru urgentarea deschiderii unui institut cultural român la Chişinău. Noi deja avem o prezenţa în Republica Moldova, prin cele şapte publicaţii pe care le susţinem şi prin acţiunile pe care Direcţia Română din afară ţării, care e condusă de Ion Mircea din cadru ICR, le desfăşoară în toate zonele în care, ca urmare a frământărilor istoriei, au fost români şi avem un interes pentru conservarea identităţilor culturale româneşti.”

Eu sînt urmaş de răzeşi soroceni. În satul nostru nu erau decât români !

Dar articolul complet despre anti- românismul pe faţă al Patapievicilor, Dionisie şi Horia Roman, tată şi fiu, –articol scris de domnul Victor Roncea–, poate fi  citit la adresa URL http://www.roncea.ro/2010/02/26/neintelesul-patapievici-republica-moldova-o-zona-in-care-ca-urmare-a-framantarilor-istoriei-au-fost-romani-patapievici-sr-despre-atmosfera-de-teroare-dezlantuita-de-autoritatile-de-ocupatie/ .

Pentru conformitate,

Titus Filipas

Urmaşii oamenilor

Pe un blog citesc formularea : +agricultorul de subzistenta vs. fermier+

Simt că trebuie să comentez. Agricultorul de subzistenţă practică un stil de agricultură organică. Fermierul recurge la OMG-uri, organisme artificiale, cu informaţie genetică profund modificată. Şi nimeni nu ştie în ce sens, nici măcar „omul de ştiinţă” fără conştiinţă care a inventat OMG-ul, nici acţionarul de la Monsanto interesat doar de profit, nu şi de faptul că alimentaţia cu OMG-uri asimilată de corpul fiinţei umane integrează în om o informaţie genetică profund alterată care va face obligatoriu din urmaşii oamenilor nişte mutanţi.

Titus Filipas