Cizmarul şi Financiarul

Se ştie  că dictatorul (Cizmarul) Nicolae Ceauşescu convoacă mitingul  din 21 decembrie 1989, minuţios organizat de ramura trădătoare de ţară a securităţii pentru a stârni panică în mulţime, –citeşte şi textul revelator al lui Horia Alexandrescu, publicat în ziarul « Cronica Română » –,  la sfatul expres al lui Gogu Rădulescu. De altminteri cunoscutul trădător de România controla şi securiştii Cabinetului 2 care au ordonat masacrul de la Timişoara, care au coordonat transportarea cadavrelor la incineratorul din Bucureşti. Există toate datele să credem că securiştii Cabinetului 2 au coordonat şi iluzoria manifestaţie anti-comunistă din Piaţa Universităţii în anul 1990. Să mai amintesc că poetul Nicolae Labiş, Dumnezeu să-l odihnească!, murea într-o noapte a lunii dechemvrie, în noaptea de 22 decembrie 1956. „Teroriştii revoluţiei române” începeau să ucidă oameni nevinovaţi în noaptea lui 22 decembrie 1989. Avem astfel o iterabilitate sinistră pe 22 decembrie.  Dar ziua de 25 decembrie marchează pentru creştini un nou început. Soţii Nicolae şi Elena  Ceauşescu au  fost împuşcaţi în ziua Crăciunului din 1989. În acord cu legile lui Solon ei au devenit „morţii din cetatea noastră” despre care trebuie să vorbim „numai de bine”.  Începând cu anul 1971, Cizmarul Nicolae Ceauşescu a fost mereu în conflict cu Financiarul. Cizmarul a fost ucis, trăiască Financiarul! Căruia, iată, România îi este datoare acum 100 miliarde euroi. Începând de la 1 ianuarie 2010, România este datoare să plătească 1 miliard de euroi pe lună, fără vreo certitudine de ştergere a datoriei ! Întrucât  nu cei bogaţi plătesc, chiar mă preocupă problema aceasta. Cizmarul Nicolae Ceauşescu a fost nevoit să preia conducerea ţării într-un cadru exogen, în condiţii impuse din exterior privind funcţionarea economiei României. În interior, acest cadru exogen a fost implementat, cu deosebită cruzime, de către alogeno-cominternişti, securistul Ion Mihai Pacepa fiind unul din ei. În ceea ce priveşte condiţiile anului 1971 pentru România, mincinosul Raport Tismăneanu (« cămaşă de forţă » impusă gândirii românilor)  dă vina pe relaţiile speciale dintre preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Kim Ir Sen, « uitând »  relaţiile speciale dintre preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Richard Nixon. Din acel an 1971, America nu îşi mai acoperă dolarul cu aur, şi începe să acorde cu generozitate, –prin mijlocirea Băncii Mondiale–, hârtie verde proaspăt tipărită, « naţiunilor prietene ». România era una din ele. Cizmarul Nicolae Ceauşescu, fiu de ţăran, se găsea într-o veritabilă tragedie antică. României comuniste îi fusese impus cadrul exogen drept Realitate ! Iar în calitatea lui de lider al României, Cizmarul Nicolae Ceauşescu nu putea acţiona decât în cadrul exogen pentru a dirija dezvoltarea României, creşterea economică a României. În discuţiile mele cu « Mielul Turbat », vorbesc de personajul real ce a servit ca model inspiraţional dramaturgiei lui Aurel Baranga, aflam că existau totuşi economişti şi finanţişti în România, copii de ţărani români cu mintea iute, care aveau proiecte de creştere endogenă.  « Mielul Turbat » făcuse Academia Comercială şi Dreptul în aceeaşi perioadă cu studenţia lui Manea Mănescu. Acesta era tip mediocru, dar aflase că « Mielul Turbat » beneficia de două burse, de la fiecare facultate, şi l-a reclamat. De la acelaşi personaj real pe care voi continua să îl numesc « Mielul Turbat », şi care făcea parte din familia mea extinsă de  basarabeni soroceni, –familie pe care tatăl lui Vladimir Tismăneanu  s-a străduit să o ucidă în Gulagul din 1940-1941–,  am aflat prima oară, în anii liceului, despre liniile formale de cauzalitate introduse de John Stuart Mill în discurs, particularizat la discursul economic. Motiv din care analizez cu mare grijă liniile de cauzalitate pentru economia românească în anul 1971. De ce se-nspăimântă unii de grija pe care o manifestă românii pentru problema înţelegerii propriei lor istorii în general, şi a istoriei lor economice în particular ? Vladimir Tismăneanu îi tratează pe români, pe românii care păstrează în poveştile din familie amintiri autentice dinaintea anului 1800,  amintiri ale suferinţelor care începeau cu pacea de la Kuciuk Kainargi, ca pe nişte aborigeni tasmanieni destinaţi să dispară ! Vladimir Tismăneanu dă vina pe Kim  Ir Sen pentru tragedia României care începea la anul 1971. În realitate, Cizmarul Nicolae Ceauşescu era nevoit să acţioneze în cadrul exogen pentru România şi să impulsioneze economia românească după modelul de creştere Solow.  Voi continua aceste analize economice, în măsura în care mi se va permite le voi publica pe acest blog pentru România (http://nastase.wordpress.com/2009/12/23/aya-la-multi-ani/  ). Data viitoare voi schiţa proiecte de creştere endogenă pentru România în cadrul  capitalismului Web 3.0. Susţin că românii autohtoni trebuie să manifeste mare grijă pentru România ! Din fericire  pentru noi, Limba Română se găseşte acum la stadiul dell’arte! Subliniez, în acest capitalism Web 3.0, produsul industriilor noi cuprinde un Concept, incorporează o Metodă, mai mult, produsul incorporează Informaţie, fiind chiar vector de informaţie precum Cuvântul, şi în mod necesar şi evident, produsul industrial are o Utilitate şi are o Calitate. Culturnicii de elită de la GDS, SAR, ICR şi ISP, –toţi în mod clar pro-Traian Băsescu, “preşedintele jucător” care le dă tainul–,  au acţionat în mod constant, pe linia trasată de Silviu Brucan şi George Soros, împotriva Conceptului, Metodei, Informaţiei, Utilităţii şi Calităţii Cuvântului  pentru România.

Titus Filipas

Etichete: , ,


%d blogeri au apreciat asta: